Peisajele fermecătoare din zona staţiunii Vatra Dornei oferă un cadru agreabil diverselor forme de agrement, iar în regiune sunt concentrate cele mai frumoase mănăstiri ale Bucovinei.
Oraşul Vatra Dornei este situat în nordul României (judeţul Suceava), în Carpaţii Orientali, în culoarul depresionar ce desparte grupa nordică de cea centrală a acestora. Plasat la confluenţa Bistriţei Aurii cu cel mai însemnat afluent al său din cursul superior, Dorna, la o altitudine de 802 – 808 m, oraşul are o poziţie deosebit de favorabilă pentru cele mai importante căi de comunicaţie.
Vatra Dornei este înconjurată de o serie de munţi joşi şi mijlocii, cu structură cristalină, cu aspect de muncele, alcătuiţi din culmi rotunjite care coboară în trepte – în nord-est, Bărnărelu (1.321 m), prelungirea masivului Giumalău; în sud, Dealul Negru (1.302 m); în nord, Runcu (1.155 m), partea terminală a Munţilor Suhardului, situaţi în unghiul de confluenţă a Bistriţei cu Dorna. Dincolo de aceste culmi din imediata apropiere a oraşului se ridică spre sud zidul vulcanic al Munţilor Călimani, spre est, munţii cristalini ai Bistriţei şi masivele Giumalău-Rarău, iar spre nord, culmile Suhardului. Sub raport climatic, Vatra Dornei se caracterizează prin temperaturi medii anuale de cinci grade Celsius (media lunii iulie: 15,5 grade, iar media lunii ianuarie: -6,5). Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 800 ml/cmp, iar numărul zilelor cu strat de zăpadă este de peste 120, fapt foarte important pentru practicarea sporturilor de iarnă. În zonă există 37 de izvoare minerale, aflate în localităţile Poiana Cosnei, Dorna Cândrenilor, Poiana Negri, Vatra Dornei, Ortoaia, Săru Dornei, Panaci, Glodu, Darmoxa, Broşteni.
Agrementul la Vatra Dornei
Fermecătoarele peisaje din Vatra Dornei conferă un cadru agreabil diverselor forme de turism. La Vatra Dornei nu vă puteţi plictisi şi după o vacanţă de o săptămână, două va întoarceţi acasă relaxaţi şi cu mai multă poftă de viaţă.
La orice vârstă puteţi aborda înălţimile din preajma staţiunii în drumeţii, însoţiţi de ghizi experimentaţi. Reperele cele mai accesibile sunt Dealul Negru, Muntele Bârnarelul, Runcul Mare şi vârful Ouşorul. Temerarilor le stau la dispoziţie şi alte numeroase trasee montane spre masivul Călimani sau spre Suhard şi Rodnei. Priveliştea este încântătoare, urcuşul alternând cu drumul plat prin păduri şi poieni alpine.
Din staţiune, telescaunul urcă pe o distanţă de 3 km până în vârful Dealului Negru, la 1.300 m. La coborâre, priveliştea este impresionantă.
Pentru cei ce-şi doresc o vacanţă activă, Vatra Dornei dispune de multiple posibilităţi de petrecere a timpului liber: drumeţii, circuite auto la mănăstirile din Bucovina, pescuit pe râul Bistriţa, parapantă în Suhard, river-rafting, ciclism montan prin toată depresiunea Dornelor, iar pentru sezonul de iarnă sunt amenajate pârtii de schi de dificultate medie, prevăzute cu instalaţii de transport pe cablu, un patinoar şi o pârtie pentru sănii, iar pe Muntele Runc se află o pârtie de schi fond.
Monumentele Moldovei medievale, concentrate în Bucovina
Cinci dintre mănăstirile din nordul ţării sunt nişte „diamante“ ale ţinutului, imaginara coroană a frumuseţilor României. Arhitectura specifică şi pictura exterioară sunt impresionante la Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa şi Putna.
Cele cinci capodopere ale artei româneşti tradiţionale reprezintă repere ale oricărui traseu turistic european. Călătorul care le descoperă frumuseţea pleacă spre casă mai bogat sufleteşte, dar şi cu dorinţa de a reveni. În Ţara Dornelor se mai păstrează nealterate tradiţiile populare transmise din moşi-strămoşi. La muzeul etnografic din staţiune sau direct în casele-muzeu din Dorna Arini, Panaci, Dorna Cândrenilor sau Ciocăneşti, turiştii pot afla frumuseţea portului tradiţional bucovinean, cântecele şi dansurile localnicilor. Anual, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, la Vatra Dornei, dar şi în localităţile din preajmă se organizează festivaluri folclorice, spectacole în aer liber care atrag mulţi spectatori.
Un moment aparte pentru oaspeţii aşezării îl constituie în luna februarie Serbările Zăpezii, un eveniment al bunei dispoziţii, având ca ingrediente muzica, dansul, sportul, imaginaţia şi, desigur, zăpada. Spectacolul şi bogăţiile naturii, diversitatea, posibilitatea de relaxare şi de fortificare a sănătăţii sunt principalele argumente ale invitaţiei în staţiunea balneoclimaterică Vatra Dornei.
Alte tipuri de agrement
Cea mai nouă tentaţie pentru turişti o constituie mountain bike-ul. Călătoriile cu bicicleta pe cărările munţilor fascinează în special tinerii, dornici să-şi testeze calităţile fizice.
Pentru temerari există două oferte deosebite: river-rafting şi parapanta. Coborârile cu barca pneumatică pe apa Bistriţei înseamnă spectacol, dar necesită curaj şi îndemânare. Echipamentul prefesional şi instructorii cu înaltă pregătire conferă maximă siguranţă acestui sport. Cei care doresc au posibilitatea să efectueze cursuri de formare pentru piloţi cu durata de o săptămână. Şi parapanta câştigă tot mai mult teren.
Vatra Dornei este în primul rând oraşul sporturilor albe. Pârtiile de schi şi pentru sanie, pentru concursuri şi agrement primesc în fiecare an mii de turişti din ţară şi de peste hotare, amatori, dar şi sportivi de performanţă.
Climă şi localizare
Temperatura staţiunii Vatra Dornei se situează cam la 5,2 grade Celsius, oscilând între -6 în ianuarie şi 15 grade în iulie, cu precipitaţii de aproximativ 800 ml/cmp. Presiunea atmosferică medie este de 690 mm/Hg. Densitatea precipitaţiilor este maximă în iunie şi iulie, însă şi iarna sunt destul de dense, realizând un strat de zăpadă de 1,1 – 1,6 m grosime. Vatra Dornei se află la 105 km depărtare de municipiul Suceava, 40 km de Câmpulung Moldovenesc, 85 km de municipiul Bistriţa. Cel mai apropiat aeroport se află în Suceava. Accesul se mai poate face şi pe Valea Bistriţei, pe şoseaua ce leagă Piatra Neamţ de Vatra Dornei.
Scurt istoric
Municipiul Vatra Dornei este atestat documentar din anul 1410. În perioada de început a statului moldovenesc, locuitorii zonei Vatra Dornei se considerau oameni liberi, care nu aveau altă datorie faţă de domnii ţării decât de a efectua straja la hotare – ţinutul Câmpulung, constituit sub forma unui „ocol domnesc“, se bucura de o largă autonomie. În timpul domniei lui Aron Vodă (1592-1595) au fost fixate străji la hotarul dinspre Transilvania, pentru a-i proteja pe locuitorii din Câmpulung care îşi creaseră, prin defrişare, proprietăţi în Ţara Dornelor, iar aceste măsuri au dus la o rapidă dezvoltare a ţinutului. La sfârşitul secolului al XVI-lea este menţionată pentru prima oară localitatea de la vărsarea Dornei în Bistriţa, pe la 1640 existând deja aici o aşezare înfloritoare. În 1775, Vatra Dornei şi nordul Moldovei au intrat în componenţa Imperiului Habsburgic. Pentru recunoaşterea vechilor privilegii, locuitorii ţinutului a trebuit să lupte aproape un secol cu noile autorităţi, iar succesul obţinut de comunele dornene în procesul cu statul austriac a contribuit mult la prosperitatea şi dezvoltarea ţinutului. Primele încercări de dezvoltare a balneologiei moderne în această zonă au început în anii 1807-1811. Abia în a doua jumătate a secolului XIX a început amenajarea şi modernizarea staţiunii, prin captări de izvoare, prin aplicarea primelor tratamente cu nămol de turbă şi mai ales prin construirea, în 1895, a instalaţiilor balneare moderne. În primul deceniu al secolului XX, Vatra Dornei a fost declarată oraş. În 1944, instalaţiile balneare au fost distruse de trupele germane în retragere, iar după război, la Vatra Dornei s-au ridicat noi construcţii balneare şi cartiere de locuinţe, impunându-se şi ca unul din centrele de importanţă naţională pentru practicarea sporturilor de iarnă.
