Omul, marcat de o evoluţie din ce în ce mai rapidă
Analizând variaţiile genomului uman în decursul ultimilor 50.000 de ani, oamenii de ştiinţă au constatat că selecţia naturală a accelerat evoluţia genetică a omului. La această concluzie s-a ajuns în urma unui studiu efectuat de o echipă de cercetători americani, condusă de biochimistul Robert Moyzis din cadrul Universităţii din Irvine, Statele Unite şi de antropologul John Hawks din cadrul Universităţii Wisconsin. Cu ajutorul bazei genetice HapMap, care face inventarul variaţiilor suferite de genomul uman, Moyzis a identificat 1.800 de gene despre care susţine că au fost supuse selecţiei naturale datorită importanţei pe care o au pentru procesul de adaptare. Acesta este cazul, de exemplu, al genelor care permit digerarea laptelui de vacă. Urmărind istoria mutaţiilor suferite de aceste gene, cercetătorii au constatat că evoluţia acestora s-a accelerat considerabil începând cu 40.000 de ani în urmă. Potrivit oamenilor de ştiinţă, această acceleraţie a evoluţiei se explică prin creşterea înregistrată de populaţia de Homo Sapiens acum mai bine de 50.000 de ani, după ce a părăsit teritoriile africane unde a apărut. Înmulţirea numărului indivizilor a avut drept rezultat creşterea semnificativă a numărului de mutaţii genetice. Ajungând în Asia şi în Europa, strămoşii noştri au fost nevoiţi să se adapteze noilor ecosisteme, iar această nevoie de selecţie a accelerat evoluţia oamenilor. Cercetătorii susţin, de asemenea, că, în ciuda a ceea ce se credea până acum, apariţia culturilor şi tradiţiilor umane nu a stopat, ci dimpotrivă, a accelerat evoluţia genetică. Mai mult decât atât, spun oamenii de ştiinţă, cultura şi civilizaţia nu împiedică selecţia naturală a speciilor decât parţial şi nici nu împiedică selecţia sexuală. Prin urmare, ne putem pune întrebarea dacă această evoluţie accelerată nu va avea ca rezultat apariţia uneia sau mai multor specii umane. „Nu cred că poate apărea o nouă specie umană, din simplul motiv că nici o populaţie umană nu se poate izola complet, iar o astfel de izolare ar reprezenta condiţia ideală pentru apariţia unei noi specii“, a explicat antropologul John Hawks. Cu toate acestea, el susţine că „în viitor, modificările biologice pe care omul le va suferi vor proveni din evoluţia genetică, nu din selecţia naturală“. Hawks spune că pe viitor este posibil ca părinţii să aibă posibilitatea de a alege ce „modificări“ să aducă propriilor copii, iar acest lucru poate face ca evoluţia genetică să devină şi mai imprevizibilă.
