Un şef stresant, cu care nu aveţi relaţii amiabile, poate fi mai periculos pentru sănătate decât poluarea.
Orele de muncă petrecute la birou, în compania unui şef nu tocmai simpatic, se dovedesc foarte periculoase pentru sănătatea angajaţilor. Simptomele sunt cele clasice pentru „răul de birou“: dureri de cap, de gât, usturime de ochii, ameţeală şi greaţă. Toate acestea apar în timpul programului de lucru, însă dispar sau cel puţin se atenuează considerabil imediat ce angajatul iese din birou. Până acum, toată lumea a crezut că de vină pentru aceste probleme sunt condiţiile insalubre de la locul de muncă, cum ar fi ventilaţia insuficientă sau întreţinerea precară a filtrelor de aer condiţionat.
Un studiu recent realizat de epidemiologii de la University College of London a făcut lumină asupra acestui mister. În opinia specialiştilor, cauzele acestor simptome trebuie căutate în cu totul altă parte. Mai precis, de vină ar fi relaţiile dificile cu şeful. Potrivit studiului dat publicităţii de revista Occupational and Environmental Medicine, un şef agresiv şi cu pretenţii exagerate este mai „dăunător“ decât praful şi acarienii din mediul de lucru. Dacă la toate acestea se adaugă şi colaborarea precară şi lipsa de înţelege din partea colegilor, situaţia este gravă. Încep să apară probleme de sănătate care nu pot fi puse pe seama vreunei boli anume, simptome care afectează angajatul doar pe parcursul orelor de muncă, indiferent dacă este vorba de cefalee, iritarea ochilor, a nasului sau a gâtului, tusea seacă sau pielea deshidratată, sau, de ce nu, stările de ameţeală şi greţurile, dificultatea de concentrare şi senzaţia de oboseală.
Răul de birou
Până acum, s-a crezut că simptomele sunt rezultatele unor diverşi factori, precum ventilaţia insuficientă, dispunerea defectuoasă a aparatelor de aer condiţionat sau filtrele murdare, sau prezenţa contaminării chimice provocate de adezivi, mochete, vestiare, mobile, imprimante, insecticide şi detergenţi. „Pe banca acuzaţilor“ s-au aflat şi surse externe de poluare cum ar fi bacteriile, polenul sau alţi agenţi biologici care se pot forma în conducte, în umidificatoare sau bazine de colectare a condensului. Noul studiu însă, care a fost realizat pe un eşantion de 4.000 de angajaţi, cu vârste cuprinse între 42 şi 62 de ani, care îşi desfăşoară activitatea în 44 de birouri, a schimbat modul de tratare al problemei. Cercetătorii nu au mai luat în considerare factorii enumeraţi mai sus, ci şi-au concentrat atenţia pe aspectul psihologic şi emotiv al persoanelor. În urma studiului s-a constatat că mai ales doamnele, în mod deosebit cele tinere, sunt afectate de această „boală“. Nu mai puţin de 20 la sută dintre angajate prezintă măcar cinci dintre simptomele tipice acestui sindrom, în timp ce procentul în cazul bărbaţilor este de doar trei la sută. În plus, s-a constatat că aceste simptome sunt mai puţin prezente la persoanele care lucrează în clădirile cu adevărat „bolnave“ – care prezintă probleme de aerisire, zgomote enervante etc.
În acelaşi timp, oamenii de ştiinţă au constatat că factorii cei mai importanţi asociaţi sindromului sunt un loc de muncă prea stresant şi nivelul coborât de ajutor psihologic şi social la birou.
