De câte ori nu aţi fost pusă în impas atunci când a trebuit să faceţi faţă unor probleme în bucătărie? Sfaturile bunicii v-au venit întotdeauna în ajutor, aşa că prinde bine să le mai treceţi o dată în revistă pentru a promova examenul pe care va trebui să-l daţi de sărbători. Făceţi-vă temele din timp, ca să nu vă pomeniţi că vi se taie maioneza sau vi se rup foile de varză pentru sarmale.
•Afumăturile care trebuie desărate (slănina, costiţa) se pun într-o cratiţă cu apă rece, la foc mic. Sarea se elimină, iar carnea rămâne moale.
•Ceapa pentru tocătura de sarmale se împarte în două: jumătate se căleşte împreună cu orezul, iar cealaltă jumătate se pune crudă.
•Sarmalele ies mai pufoase dacă în apa adăugată la fiert se pun două linguri de smântână.
•Legumele proaspete îşi păstrează mai bine culoarea şi aroma dacă sunt puse la fiert când apa dă în clocote mari, fierberea se face la foc iute, oala rămâne descoperită, iar legumele sunt lăsate să se răcească în apa în care au fiert.
• Sarmalele de post fără carne îşi datorează succesul adăugării mărarului conservat cu sare.
•Albuşurile nu se pun în aluatul de cozonac fiindcă îl întăresc.
•Maioneza nu se mai taie dacă, încă de la început, ouăle se amestecă şi cu câteva picături de zeamă de lămâie amestecate cu oţet fierbinte.
•Uleiul folosit la gătit îşi pierde mirosul şi poate să fie refolosit dacă după prima întrebuinţare se căleşte în el o lămâie tăiată în două.
•Brânzeturile puternic mirositoare se păstrează într-un vas închis ermetic, în care s-a pus un cub de zahăr.
•Lămâia din care se folosesc doar câteva picături de suc nu trebuie tăiată în două, fiindcă îşi pierde aroma şi vitaminele; faceţi-i o gaură într-un capăt, cu o andrea, şi stoarceţi-o.
•Lămâia uşor vestejită îşi revine dacă e înmuiată în apă cu oţet.
