Urangutanii, amatori de mimă

O echipă de cercetători din cadrul Universităţii St. Andrews din Scoţia a descoperit că urangutanii au învăţat să comunice cu ajutorul limbajului semnelor, mai exact, al „şaradelor“ sau secvenţelor de gesturi. Primatologii au observat comportamentul a şase urangutani dintr-o grădină zoologică şi au constatat că aceştia folosesc secvenţe de gesturi pentru a comunica, aceste gesturi repetându-se în funcţie de mesajul pe care animalul vrea să-l transmită. Cercetătorii scoţieni au efectuat o serie de experimente bazate pe lăcomia animalelor. Un paznic aşezat în faţa celor şase primate le-a arătat acestora pe rând banane, praz şi ţelină. Întâia etapă a experimentului a „adus“ primele gesturi: urangutanii au încercat să-i atragă atenţia paznicului, pentru a obţine hrana dorită. Paznicul le-a arătat întâi o banană, apoi una dintre legume. Cercetătorii au înregistrat gesturile făcute de animale la fiecare „propunere“ făcută de paznic. Dacă primeau din prima hrana dorită, urangutanii se opreau din gesticulat şi mâncau. Dacă omul le dădea una dintre legume, adică dacă se prefăcea că nu a înţeles ce vor animalele, atunci urangutanii înlocuiau gesturile iniţiale cu altele. Altă etapă a experimentului a constat în oferirea doar a unei jumătăţi de banană. Atunci, urangutanul, nemulţumit, repeta gesturile cu ajutorul cărora obţinuse prima jumătate. Secvenţele de gesturi ale urangutanilor indică faptul că aceştia sunt capabili să analizeze nivelul de înţelegere a mesajului pe care îl transmit şi să-şi modifice gesturile, dacă este cazul, pentru a transmite mesajul corect. Cercetătorii scoţieni au concluzionat că, având în vedere că urangutanul este strămoşul îndepărtat al omului, este posibil ca secvenţele de gesturi ale acestor animale să fi stat la baza limbajului dezvoltat de oameni ulterior.