Un sfert de secol de viruşi

Au provocat pagube de miliarde de dolari, mii de „exemplare“ sunt în circulaţie şi azi şi în fiecare zi numărul lor creşte văzând cu ochii. Ei sunt viruşii informatici, care, la 25 de ani de la apariţie, sunt mai puternici ca niciodată şi, graţie mai ales vulnerabilităţilor din sistemele de operare, evoluează rapid devenind din ce în ce mai periculoşi. Pentru a marca aşa cum se cuvine această aniversare deloc fericită, Richard Ford, de la Florida Institute of Technology din Melbourne, a trecut în revistă evoluţia viruşilor informatici, de la apariţia primului virus, în 1982, şi până la teribilele infectări din zilele noastre, care ameninţă serios siguranţa computerelor şi care, în primul rând, încearcă să pătrundă în baze de date rezervate, precum cele care conţin codurile cardurilor de credit.
Totul a început în 1982, o dată cu lansarea lui Elk Cloner – creat de Rich Skrenta, un adolescent de 15 ani. Virusul, care se transmitea prin intermediul dischetei, a fost doar o tentativă timidă care nu părea să anunţele daunele pe care viruşii informatici aveau să le producă în anii următori. Primul virus care s-a răspândit în toată lumea a fost Morris Worm, lansat în 1998. El a fost urmat de Michelangelo, creat în 1992, care se activa pe 6 martie în fiecare an, data naşterii legendarului artist renascentist, şi care formata hardul computerelor afectate, ducând la pierderea tuturor datelor.
Unul dintre viruşii care au provocat cele mai multe daune a fost Sdl.Slammer. Datorită ritmului său rapid de automultiplicare (circa 8.000 de copii pe oră), bloca reţeaua, scoţând computerele din funcţiune. Cele mai mari daune provocate de Slammer au fost în Statele Unite şi Asia, unde a dat peste cap bursele, afectând 22.000 de sisteme la nivel mondial. A urmat Code Red, care în doar 14 ore a infectat 359.000 de computere, printre sistemele afectate aflându-se şi cele de la Casa Albă. El a fost urmat de Nimda, Concept şi Melissa.