E destul de greu să ne imaginăm ce ar fi în casele noastre fără şirul invenţiilor care au pavat drumul până la sistemele de aer condiţionat de care ne putem bucura azi.
În domeniul arhitecturii şi construcţiilor, un scop important îl reprezintă echilibrul în care trebuie să se afle casa, locuitorii ei şi climatul zonei. Dar pe o vreme de +40 de grade Celsius sau pe -20 de grade Celsius, acest lucru s-ar putea să nu fie de ajuns.
Confortul termic se referă la ceva mai mult decât temperatura aerului. El reprezintă un prag fiziologic ce uşurează buna funcţionare a organismului uman şi depinde de nivelul de umiditate al aerului, de viteza lui, de intensitatea luminii, vârsta şi sexul ocupanţilor, chiar şi de nivelul zgomotului şi, bineînţeles, de temperatură. „Condiţionat“ este un termen generic. Se referă la răcirea, încălzirea, dezumidificarea, ventilaţia şi dezinfecţia aerului, adică la funcţiile aparatelor de climatizare.
Criterii importante în alegerea aparatului
Pentru un confort termic optim, pasul cel mai important este alegerea capacităţii aparatului, exprimată prin unitatea BTU. Majoritatea firmelor producătoare vă vor recomanda aparatul potrivit în funcţie de suprafaţa camerei. Dar cum dumneavoastră cu siguranţă nu vă doriţi să răciţi pardoseala, ci întregul volum de aer din cameră, este bine să luaţi în considerare şi înălţimea spaţiului. Oricum, în linii mari, pentru o încăpere cu suprafaţa cuprinsă între 15 şi 25 mp este potrivit un aparat de 9.000 BTU/h (1 BTU = 0,252 kcal/h), pentru 25 – 45 mp – un aparat cu capacitatea de 12.000 sau 14.000 BTU/h, pentru 45 – 60 mp – unul de 18.000 BTU/h, şi tot aşa până la aparatele foarte puternice de 24.000 BTU/h. Pentru o locuinţă, cel mai potrivit este modelul SPLIT, cu două unităţi, interioară şi exterioară. Acest tip de aparat este foarte flexibil şi uşor de utilizat (mai ales în ceea ce priveşte alegerea poziţiei de instalare). În plus, unitatea interioară este foarte silenţioasă şi, cum a doua unitate se află în exterior, zgomotul este redus la minimum.
Dacă doriţi un randament maxim, puteţi opta pentru tehnologia INVERTER, pentru că o astfel de unitate îşi modifică propria capacitate de răcire/încălzire astfel încât la pornire debitul de aer este mult mai mare, iar pe măsură ce se atinge temperatura dorită, acesta scade. Avantajele sunt evidente: consumul de energie este mult mai mic, temperatura dorită este atinsă mult mai repede şi este păstrată constantă, deci se evită pornirea şi oprirea repetată a aparatului.
Dacă veţi folosi aparatul şi pentru încălzire, e foarte importantă temperatura exterioară minimă la care aparatul poate funcţiona, care poate ajunge până la -10 grade Celsius.
Sistemele de filtrare
Eficienţa unui filtru depinde de cantitatea şi mărimea particulelor pe care le poate opri. Filtrul standard reţine praful şi impurităţile din aer, dar un sistem de filtre succesive va asigura calitatea aerului din casă: filtrul criocatalitic, de exemplu, descompune substanţele nocive din aer; filtrul de carbon activ reţine microorganismele şi absoarbe fumul şi mirosurile neplăcute.
Filtrele antibacteriene pot reţine particulele de praf şi microorganismele de până la trei microni. Şi exemplele ar putea continua, pentru că tipul lor variază de la un producător la altul, acesta fiind deci alt aspect de luat în considerare.
Exploatarea corectă a acestor filtre este cea mai importantă: ele trebuie curăţate sau chiar schimbate la intervale regulate, pentru că aparatul de aer condiţionat reprezintă un mediu propice dezvoltării unor bacterii.
Poziţionarea unităţii interioare
Alegerea modelului depinde de posibilităţile lui de montare şi, bineînţeles, de dimensiuni. Există modele care se pot instala în partea de jos a peretelui sau în plafon, dar cel mai obişnuit loc este pe perete, în partea de sus, întrucât aerul cald e mai uşor decât cel rece şi întotdeauna se ridică. E bine să luaţi în considerare şi funcţiunea spaţiului şi locurile obişnuite de stat, pentru a evita disconfortul creat de curenţii de aer. Soluţia poziţionării aparatului cu o capacitate mai mare într-un hol, în speranţa că va face faţă încăperilor adiacente, nu este recomandată din mai multe motive, cel mai important fiind legat chiar de confort şi sănătate: temperatura în acel spaţiu va fi tot timpul mult mai mică sau mult mai mare, aceste variaţii termice fiind foarte dăunătoare organismului.
Ştiaţi că…
Eforturile depuse pentru obţinerea confortului termic nu sunt în nici un caz apanajul societăţii moderne. În Egiptul Antic se utiliza un sistem destul de sofisticat: un ansamblu de canale încastrate în pereţi prin care circula apă rece, micşorându-se astfel temperatura pereţilor şi implicit cea a aerului din încăpere. Persanii se foloseau de alt element natural – vântul. Ei sunt celebri pentru construcţia unor „turnuri de vânt“ sau „vânători de vânt“, cum li se mai spunea, orientate la o înălţime suficient de mare pe direcţia vânturilor dominante. Aceste turnuri direcţionau curentul de aer natural către încăperile de jos. Ele reprezentau şi un simbol al poziţiei sociale a proprietarului.
Mult mai târziu, în 1902, inginerul şi inventatorul Willis Currier creează primul aparat electric de aer condiţionat pentru o editură din Brooklyn. Dar primele aparate funcţionau pe baza unor gaze foarte periculoase, ca propanul sau amoniacul. În 1930, chimistul Thomas Midgley jr. creează primul refrigerant sigur pentru oameni, dar dăunător stratului de ozon, care se foloseşte însă şi astăzi – freonul. Oricum, de la această descoperire până la aparatul de aer condiţionat, care a devenit aproape nelipsit din casele noastre, nu a mai fost decât o chestiune de timp.
Dicţionar
BTU = British Thermal Unit
1 kW = 3,412 BTU
1 BTU = 0,252 kcal/h
COP = Coeficcient of Performance (coeficient de performanţă). COP reprezintă raportul dintre puterea electrică absorbită şi puterea termică de încălzire generată;
EER = Energy Efficienty Ratio (rata de eficienţă energetică); EER reprezintă raportul dintre puterea electrică consumată şi puterea de răcire generată.
