Denumit popular trandafir chinezesc, Hibiscus rosa sinensis – singura varietate care se cultivă ca plantă de apartament – este membru al familiei Malvaceae. Este un arbust care poate creşte până la doi metri, are frunze persistente, ovale şi dinţate uşor pe margini, de un verde strălucitor. Mai deosebită este varietatea Cooperi.
Înflorirea. Florile cresc în vârful lăstarilor şi pot fi simple sau duble, în culori foarte variate. Planta înfloreşte abundent mai ales primăvara şi toamna, dar, dacă are lumină suficientă, ea poate înflori tot anul. Deşi floarea durează doar o zi, frumuseţea şi strălucirea ei merită tot efortul. Dacă este bine îngrijită, planta va înflori abundent, având uneori şi cinci flori deschise în acelaşi timp pe o singură ramificaţie a tulpinii.
Hibiscus nu numai că suportă bine tăierile, dar acestea devin necesare după un sezon în care planta a crescut aproximativ 70 cm, în mare parte cu crengile pe orizontală şi mai puţin în înălţime. Rata de ramificare după tăiere este excelentă. Noii vlăstari ajung însă la maturitate doar dacă li se oferă suficientă lumină. Altfel, vlăstarii mai puţin luminaţi vor rămâne în stadiu de „mugure brun“.
Temperatura. Temperatura optimă variază în jur de 20 de grade Celsius, dar, dacă planta va fi parţial umbrită, se descurcă foarte bine până la o temperatură verificată de 43 de grade Celsius. Dacă razele soarelui vor cădea direct pe frunze, acestea se vor răsuci ca şi cum ar fi opărite, iar planta va avea nevoie de cantităţi mari de apă la rădăcină.
Iarna însă, nu lăsaţi ca temperatura să coboare sub 10-15 grade Celsius, pentru că riscaţi să vă pierdeţi planta.
Pericole şi precauţii. Dacă, o dată cu venirea verii, observaţi că planta pierde bobocii înainte să se deschidă, atunci fie razele soarelui cad direct pe plantă, fie aceasta este invadată de paraziţi. Aceştia pot fi păduchi de frunze, păianjeni sau tripşi şi atacă mai ales frunzele tinere şi bobocii. Îi puteţi descoperi din vreme dacă verificaţi bine frunzele pe ambele părţi. În magazinele de specialitate găsiţi soluţii potrivite care, amestecate cu apă şi pulverizate pe plantă, o vor ajuta să scape definitiv de această problemă (sunt necesare minimum două serii de pulverizări, dar rezultatul este excelent).
Înmulţirea. Puteţi să vă înmulţiţi Hibiscusul prin butăşire tot anul, dar primăvara devreme şi toamna sunt perioadele cu rezultatele cele mai bune. În acest scop, folosiţi butaşi trecuţi de faza erbacee, pe care îi veţi înrădăcina în turbă fibroasă amestecată cu nisip sau perlit şi veţi acoperi totul cu o folie mată. Temperatura va fi de 22 – 25 de grade Celsius în perioada de înrădăcinare. Seminţele se obţin şi ele uşor, dar se folosesc doar în lucrări de ameliorare. Totuşi, dacă vreţi să obţineţi plante noi din seminţe, trebuie să aveţi grijă să le semănaţi în lunile februarie-martie.
Plantele tinere se ciupesc deasupra a două – patru frunze, pentru o mai bună ramificare. La fel se procedează şi la soiurile cu capacitate slabă de ramificare. La plantele mature, prin tăiere se corectează forma, dar se îndepărtează şi acele ramificaţii îmbătrânite sau care nu mai au aşa de multe frunze.
Udarea. Udarea se face abundent în perioada caldă, care coincide şi cu cea în care Hibiscusul creşte cel mai mult. Lăsaţi pământul să se usuce puţin la suprafaţă între două udări.
Fertilizarea. Specialiştii recomandă ca fertilizarea să aibă loc de trei – patru ori pe vară, altfel va creşte foarte mult şi va fi greu să vă descurcaţi cu el. O carenţă de azot va duce la flori mici şi mai puţin decorative.
Diferenţa de mărime şi strălucire dintre o floare obţinută în perioada de fertilizare şi una din perioada în care nu s-au aplicat îngrăşăminte este umitoare: aproape 50%. Aşa că merită să vă gândiţi la ritmul în care vă veţi fertiliza planta, pentru a obţine efectele dorite.
Dacă planta n-a mai înflorit de mult timp
Dacă aveţi un Hibiscus care n-a mai înflorit de multă vreme, trebuie să procedaţi în felul următor: tundeţi planta foarte scurt şi scoateţi întreg balotul de pământ din ghiveci. Curăţaţi măcar parţial rădăcinile şi transplantaţi Hibiscusul într-un nou ghiveci, ceva mai mare. Udaţi moderat pământul (acesta trebuie să conţină: pământ de grădină bogat în humus, turbă sau pământ de frunze, nisip în cantitate mai mică decât celelalte componente), stropiţi uşor frunzişul rămas după tăiere (inclusiv tulpina) şi aşezaţi planta în locul cel mai bine luminat din casă. Este o metodă verificată şi are rezultate sigure.
