„Lucrari in verde sau Pledoaria mea pentru poezie“, de Simona Popescu
Editura Cartea Româneasca
„Cartea este si un bildungsroman, e si o poveste despre Profy, Scry si Sy (trei dintre «entitatile» care formeaza ceea ce numesc in alta carte «simonidul» – despre alte «componente» vorbesc in alte carti!). «Pledoaria» (pun cuvântul intre ghilimele, ca e o pledoarie «a rebours»!) am vrut sa fie pe cât de haioasa, pe atât de serioasa. De aceea l-am luat aliat in constructia ei pe marele mester Ion Budai-Deleanu. As vrea sa va mai spun ca, intr-un fel, cartea asta vorbeste cel mai mult despre mine. Pentru cine vrea sa ma cunoasca, acesta ar fi un bun inceput. Intr-un fel, ca tot ce am scris pâna acum, este o carte despre viata mea. Altfel, in carte… o sa intâlniti o gramada de lume faina, de la poeti din veacuri si spatii diferite la personaje de desen animat, in frunte cu Bugs Bunny, trupe de muzica, prieteni, fete luminoase. Sunt si câteva personaje «negative», de la Mojo Jojo si Scarbo la kritikusi si oamenii-câini. «Lucrari…» nu e o carte doar despre poezie, ci despre multe altele. Veti citi si veti vedea (sau ba!)“, a marturisit Simona Popescu.
Simona Popescu (n. 10 martie 1965) este una dintre cele mai importante scriitoare ale perioadei postdecembriste. Absolventa a Facultatii de Litere a Universitatii din Bucuresti in 1987, in prezent lector la aceeasi facultate, a publicat trei volume de poezie: „Xilofonul si alte poeme“ (1990; traducere in limba maghiara: „Xilofon“, Pont Kiado Budapesta, 1998), „Juventus“ (1994); „Noapte sau zi“ (1998), reunite in antologia „Juventus si alte poeme“ (2004). Impreuna cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu, Marius Oprea, poeti binecunoscuti ai generatiei sale, semneaza volumul „Pauza de respiratie“ (1991). A publicat, de asemenea, un roman autobiografic, „Exuvii“ (1997; 2002; 2004; traducere in limba poloneza: „Wylinka“, Editura Czarne, 2002), „Eseuri: Volubilis“ (1998), „Despre suprarealism si Gellu Naum“ (2000), „Clava. Critifictiune cu Gellu Naum“ (2004).
