„Elemente de teologie“, de Proclos
Traducere: Alexandru Anghel
Proclos a fost fara indoiala unul dintre cei mai mari filozofi cunoscuti vreodata. Autoritatea sa era dominanta chiar si atunci când traia. In toate epocile care i-au urmat, acesta a exercitat, atât direct, cât si indirect, o influenta foarte puternica prin scrierile sale, mai ales prin „Elemente de teologie“, care era citita in cele mai multe cercuri, in original sau in traduceri. „Liber“ de Causis, care a fost compilata aproape textual dupa „Elemente de teologie“, a fost una dintre cele mai renumite si mai larg raspândite carti ale Evului Mediu si sursa a nenumarate conceptii ale gânditorilor medievali, atât crestini, cât si arabi. A fost atribuita lui Aristotel, fiind cunoscuta sub nume diferite, precum „Liber de essentia purae bonitatis“, „De causis causarum“, „De Intelligentiis“, „De Esse“ etc. Noi nu am putea cunoaste cu adevarat filozofia secolului al X-lea daca nu am analiza „Liber“ de Causis si „Fons Vitae“. Renan credea ca „Liber“ de Causis sta la originea intregii filozofii scolastice..
Influenta lui Proclos nu s-a diminuat nici in timpurile moderne. Hegel, de exemplu, l-a studiat in profunzime, datorându-i acestuia foarte mult. El a dat o atentie speciala „Elementelor de teologie“, dupa cum se poate vedea din corespondenta sa cu Creuzer, editorul operelor lui Proclos, privitoare la text.
Cea mai buna pregatire pentru intelegerea „Elementelor“ o constituie cunoasterea tratatului lui Plotin „Despre cele trei ipostaze primare ale lucrurilor“, adica Binele, Intelectul si Sufletul. El demonstreaza ca Primele Cauze nu pot fi decât acestea trei, care „sunt diferite in esenta una de cealalta. Caci, dupa Platon, Binele este supraesential; Intelectul este o esenta indivizibila si imuabila; si Sufletul este o esenta automotrice care subzista ca mijlocitor intre Intelect si natura ce este impartita in toate corpurile“.
Telul principal urmarit de Proclos in carte este de a demonstra si dezvolta aceasta perspectiva platonica. Aceasta carte contine 211 propozitii, dispuse intr-o ordine stiintifica.
