Dogo Canario sau Perro de Presa Canario – iata un alt membru al grupului numit „molosi de generatie noua“. Asemenea lui Cane Corso, Dogo Canario este doar nou intrat in circuitul chinologic international, caci rasa este veche, având o „vârsta“ de cel putin trei secole.
Seria asemanarilor cu Cane Corso poate continua. Si Presa Canario este o rasa care a fost conservata intr-un teritoriu restrâns si „reconstruita“ in ultimele decenii. Apoi, o data recunoscut (provizoriu) de catre Federatia Chinologica Internationala (FCI), Dogo Canario a pornit sa cucereasca lumea, conform www.apropo.ro.
Chiar daca nu va va câstiga inima pe loc, aspectul si prezenta lui va vor atrage negresit atentia, inspirând cel putin respect…
Pe parcursul secolelor XVI-XVII, spaniolii au descoperit si cucerit Insulele Canare. Exista numeroase documente, datând din acea perioada, in care se mentioneaza prezenta in insule a unor câini puternici si aprigi. Dar de nicaieri nu s-a putut afla cum si când au ajuns acei câini in arhipelag. Unii istorici spun ca respectivii câini ar fi fost originari din insule – ipoteza nu tocmai usor de argumentat si de crezut. In schimb, multi considera ca spaniolii au fost cei care au introdus in Canare acest tip de câini.
Nici unul dintre textele vechi nu descrie aspectul lor, ci se refera doar la utilizare, de unde putem trage concluzia ca este vorba despre stramosii lui Presa Canario. Respectivii câini din perioada conchistadorilor erau folositi pentru paza gospodariilor si ca insotitori ai cirezilor de vite. In plus, mai aveau o indeletnicire sângeroasa si barbara: ii ajutau pe localnici sa se descotoroseasca de animalele indezirabile: câini vagabonzi si pisici. Având in vedere „domeniul de activitate“, s-a tras concluzia ca erau niste câini aprigi, robusti, compacti, de talie medie, in mod clar de tipul Mastiffului. Rezultat al muncii sustinute de club, Presa Canario a fost recunoscut provizoriu de catre FCI, in 2001.
Caracteristici
Desi nu este un câine de talie foarte mare (aproximativ 60-64 cm), Dogo Canario lasa imediat impresia de mare forta, iar privirii lui vigilente si patrunzatoare nu-i scapa nimic. Neincrezator fata de straini, este incoruptibil atunci când trebuie sa-si apere teritoriul sau stapânul si deseori aspectul lui este suficient pentru a convinge intrusul ca nu este cazul sa treaca pragul neinvitat. Când Presa latra, motivul este intotdeauna bine intemeiat, scopul lui fiind de a preveni asupra unui pericol sau de a semnala ca a simtit ceva anormal.
Cu alte cuvinte, ne putem increde pe deplin in talentele lui de paznic. Dar Dogo Canario nu e doar un gardian, este plin de dinamism si afectiune, iar alaturi de un stapân care-l iubeste, poate fi un catel foarte vesel. Jucaus si plin de viata, el este si foarte curios fata de tot ce-l inconjoara, vrea sa stie si sa inteleaga tot ce se intâmpla.
Asadar, activitatile la care se preteaza sunt numeroase, de la simple plimbari sau partide de jogging, care par a nu-l obosi niciodata, pâna la probe de agilitate si orice alt tip de sport care-i permite sa-si consume energia si sa se amuze in compania stapânilor. Ii place foarte mult sa stea tot timpul alaturi de familia lui si sa fie pe placul stapânilor. Din acest motiv, se dovedeste destul de docil si nu foarte greu de educat. In plus, este un câine inteligent, care intelege repede ce vrem de la el.
Totusi, Dogo Canario este o rasa indicata doar stapânilor experimentati. Trebuie educat cu fermitate, inca de la vârsta frageda, si trebuie sa fie permanent sub control. Socializarea este o etapa obligatorie in educarea puiului de Presa, altfel el nu va accepta prezenta persoanelor sau animalelor straine si poate deveni un pericol in societate.
