Bucataria spaniola este una dintre cele mai diversificate din Europa, o imbinare perfecta intre cultura si gusturi.
Inca de la primii locuitori ai peninsulei, iberii, se stia ca acestia consumau carne si pâini facute dintr-un amestec de faina de ghinde. Iberii erau mari consumatori de fructe proaspete si inca din timpul lor au fost introduse in alimentatie smochinele si ciresele. Poporul hispanic preroman consuma in schimb mari cantitati de usturoi, care este si azi un ingredient foarte apreciat in bucataria familiilor spaniole.
Fenicienii, cartaginezii, romanii si arabii si-au lasat amprenta asupra modului de cultivare a pamântului, plantând pomi fructiferi, raspândind cultivarea orezului, a zarzavaturilor si plantelor aromatice si a vitei-de-vie. Fenicienilor li se datoreaza aducerea pe teritoriul spaniol a noi tehnici de conservare a alimentelor (sararea si afumarea), romanii au introdus urzica in alimentatie, au raspândit tehnicile de umplere a carnii cu diverse ingrediente si, ceea ce este mai important, au inceput cultivarea maslinelor si au adus tehnici de preparare a uleiului de masline.
Nu trebuie sa uitam ca timp de peste 400 de ani Spania a mentinut un raport privilegiat cu Lumea Noua. Popoarele precolumbiene posedau adevarate „bijuterii“ gastronomice, precum cacao, cafeaua, cartoful, piperul, fasolea sau rosia, care s-au raspândit mai intâi in Spania si mai apoi in intreaga Europa.
Prezenta in peninsula a unor materii prime de inalta calitate este unul dintre stâlpii pe care se bazeaza bucataria spaniola. Scolile gastronomice spaniole sunt numeroase si difera in functie de regiuni.
Tapas
Specifice bucatariei spaniole sunt tapas-urile. Acestea sunt in esenta gustari usoare, un fel de aperitive. In multe regiuni din Spania ele se includ in pretul bauturii (alcoolice, nu racoritoare). In multe baruri exista sase pâna la opt feluri diferite de tapas, condimentate cu mult usturoi, chilli sau paprica. Acestea pot fi preparate din peste sau fructe de mare si includ aproape intotdeauna masline. Iata câteva feluri de tapas: chorizo al vino (cârnat gatit in vin), gambas (crevete prajit in sos negru sau usturoi), rajo (carne de porc condimentata cu usturoi si patrunjel), queso con anchoas (brânza castiliana cu ansoa), ensaladilla (legume fierte cu ton, masline si maioneza), allioli (pasta de usturoi, uneori cu maioneza, pe pâine).
Feluri de mâncare traditionale spaniole
Printre multele retete care compun bucataria variata a Spaniei, unele dintre ele sunt comune pe intreg teritoriul: tortilla de patata (omleta de cartofi), gazpacho (supa rece de rosii), paella (orez cu sofran), stufatul si tocana, migas (pâine veche de o zi cu usturoi, paprica afumat si ulei de masline), embutidos (cârnat de porc), chorizo (cârnat de porc cu paprica), morcilla (cârnat de sânge), mariscos (fructe de mare), lechazo asado (miel prajit), chuletillas (cotlet de miel la gratar), jamón serrano (sunca sarata uscata) si brânzeturi. Spaniolii consuma multe mâncaruri bazate pe legume boabe (linte, fasole, naut). In ceea ce priveste deserturile, acestea difera de la o regiune la alta. Sunt preferate insa crema din oua si lapte, tartele cu fructe, budinca de orez, turron (un desert de Craciun cu migdale si miere) si, bineinteles, churros, care este un produs de patiserie dulce si prajit in ulei, numit uneori „gogoasa spaniola“. Acesta se consuma cu o cana de ciocolata calda densa, in care se inmoaie. Aroma tipica este cea de scortisoara. Gogosile sunt de obicei servite pudrate cu zahar.
