Istoricul pastei de dinti

Pasta de dinti este un produs despre care nu se stie cu exactitate cine l-a inventat. Acum 5.000 de ani, egiptenii isi curatau dintii folosind un preparat din praf de cenusa, mir, coaja de ou pisata si piatra ponce. Se crede ca aplicau cu degetele aceasta pasta pe dinti. Dovezi ale utilizarii pastei de dinti exista inca din anul 500 i.d.Hr. si s-au gasit in China si in India. Grecii si romanii au fost cei care i-au adus imbunatatiri. Ei aveau instrumente de extractie a dintilor si foloseau dinti artificiali. Persii aveau o crema facuta din solzi de stridie pisati si ipsos ars. Pasta de dinti a patruns in Anglia târziu, in secolul XVIII, si era sub forma de praf sau pasta. A fost imbunatatita de doctori, dentisti si chimisti si adesea continea ingrediente periculoase pentru dinti, cum ar fi praful de caramida si portelanul. Ca sa fie mai aromata, au adaugat si glicerina. In secolul XIX s-au introdus in pasta ingrediente pentru intarirea dintilor. In 1873, compania Colgate a introdus pasta dentara cu acelasi nume, prima pasta de dinti aromata si care nu continea sapun, asa cum erau pastele produse de altii. In 1896, Colgate a fost prima pasta de dinti ambalata in tuburi asa cum se vinde si azi. Pâna atunci se vindea in borcane. Dupa al doilea razboi mondial s-a imbunatatit formula de producere a pastei de dinti, nemaiutilizându-se sapunul si adaugându-se floruri si alte ingrediente.