Atunci când vine vorba de Franta, nu se poate vorbi despre o „bucatarie franceza“, ci de „diverse bucatarii“, tot atâtea câte regiuni exista. Desi in toate regiunile gasim aceleasi tehnici de preparare si ingrediente de baza, fiecare are ceva original.
Francezii sunt un popor rafinat pentru care prepararea bucatelor si servirea mesei reprezinta o arta. In toata lumea, in restaurantele franceze vin oameni boemi, oameni de arta, care simt toate nuantele frumosului.
Pasiunile culinare ale francezilor sunt foarte variate. In partea de sud-est a Frantei, una dintre caracteristicile principale este aceea ca se gateste mult cu ulei de masline. Clima calda permanenta duce la o bucatarie sanatoasa bazata pe multe legume. La aproape fiecare masa se manânca aici fasole verde, rosii si dovlecei sub toate formele: salata sau garnitura. Se folosesc foarte mult plantele aromate precum lavanda sau rozmarinul, care dau un gust deosebit preparatelor pe baza de peste.
Corsica este renumita pentru uleiul de masline foarte parfumat care se produce aici, pentru faina de castane si pentru carnea de mistret preparata in vin rosu.
Ficatul gras – la el acasa
Indreptându-ne catre sud-vest, in regiunea Perigod, numarul mare de crescatorii de gâste si de rate ne duce repede cu gândul la ficatul gras, un produs faimos in lumea intreaga, insa nicaieri preparat ca in sud-vestul Frantei. Aici totul este pregatit pe baza de carne de gâsca. In acesta zona, celebre sunt afumaturile care se servesc alaturi de sosuri sau de fasole alba. Cine aude numele orasului Bordeaux este imposibil sa nu se gândeasca la vinuri. Faima vinurilor rosii si albe a depasit granita Frantei inca din secolul XII, acestea ajungând sa fie unele dintre cele mai apreciate din lume.
In Bretagna, peninsula pescarilor, crustaceele, stridiile si pestele sunt ingredientele de baza ale gospodinelor. Bretagna este si regiunea unde se produc unele dintre cele mai apreciate sortimente de unt si brânzeturi din Franta. De asemenea, nu pot fi trecute cu vederea nici celebrele clatite bretone.
Normandia mai este supranumita si „tara merelor“ din care se produce asa-numitul „Calvados“ (rachiu). Faimoasa este si smântâna din aceasta regiune. Unul dintre cele mai apreciate feluri de mâncare este aici fileul de porc cu mere si „Calvados“.
In regiunea Alsacia, specialitatea cea mai faimoasa este varza calita, preparata din varza acra, vin alb, ienupar, diverse sosuri si sunca. De asemenea, aici se produc diverse sortimente de vinuri albe precum Riesling sau Gewürztraminer.
Melcii si picioarele de broasca – delicatese apreciate in intreaga lume
In Bourgogne sunt faimoase preparatele cu melci. O adevarata „marca“ o reprezinta „Les escargots de Bourgogne“ – melci cu usturoi, unt si parmezan. Melcii isi datoreaza popularitatea in bucataria franceza lui Antoine Carem, autorul lucrarii „Elogiului bucatariei franceze“. Aceste mici moluste, preparate cu unt, usturoi si patrunjel, au devenit asa de populare incât au fost create farfurii speciale cu adâncituri pentru melci si clesti cu ajutorul carora se tine cochilia fierbinte, facând posibila infigerea furculitei cu doi dinti in melc. Amatorii acestor moluste câteodata nu isi dau seama prin ce proces complicat trec melcii, inainte sa ajunga in farfurie. Pentru ca organismul lor sa fie curatat de resturile de mâncare, sunt supusi unei lipse de hrana timp de zece zile. Ulterior, ei sunt supusi unei spalari triple, sunt gatiti, raciti si din nou gatiti, apoi sunt introdusi raciti in cochiliile sterilizate, ce sunt unse cu unt si usturoi inainte de a fi servite. Renumite sunt si picioarele de broasca, „Les Cuisses de grenouille“, servite in aceasta regiune.
Franta – patria brânzeturilor
Savoia este celebra pentru brânzeturile produse aici. Se spune ca in Franta exista peste 350 de varietati de brânza. In functie de modul de productie, pot fi diferentiate brânzeturi proaspete, moi cu coaja acoperita de mucegai alb, brânza cu coaja spalata, brânza cu mucegai albastru natural, brânza din lapte de capra, presate la cald sau rece.
Brânza constituie un element caracteristic al mesei franceze, este servita la prânz si la cina pe tava de lemn.
Cina – cea mai importanta masa
Micul dejun al francezilor nu este cu mult diferit de cel al locuitorilor altor tari. Se incepe cu o ceasca de cafea si ceva dulciuri: briose, cornuri, pâine cu marmelada. Prânzul, care se serveste intre orele 12.00 si 14.00, este compus din feluri de mâncare lejere. Se consuma foarte mult brânzeturi, scoici ce sunt servite crude cu putina zeama de lamâie si tarte de fructe. Cea mai importanta masa a francezilor este cina – compusa din aperitiv (bauturi, tartine, masline, nuci etc.), antreu (preparate pe baza de oua, supe, salate), platoul principal (carne, peste, sosuri si garnituri de legume, verdeturi sau orez), desertul (tarte cu fructe, francezii nefiind adeptii prajiturilor cu multa crema). Fiecare etapa a cinei este insotita de un sortiment de vin potrivit, iar cina se incheie in mod obligatoriu cu celebra cafea.
