Ogarul afgan, folosit initial pentru paza turmelor (de oi), a devenit si un bun paznic al casei, nefiind deloc pretentios la mâncare. Acest câine era un bun paznic al stapânului sau, devenind un animal de companie cu o alura eleganta. Afectuos, foarte atasat de stapân, ogarul afgan adopta un comportament distant si arogant fata de straini. Afganul are o privire sfredelitoare, cu o salbaticie caracteristica.
Conditii de crestere
Se adapteaza bine la viata de apartament, având totusi nevoie de spatiu si de mult exercitiu. In cele mai multe cazuri, câinele adopta comportamentul stapânului: daca el nu are decât zece minute pe zi pentru plimbare, câinele se va obisnui cu atât. La fel si in cazul in care i se acorda o ora pe zi pentru plimbare.
Printre „pretentiile“ ogarului afgan se numara aceea ca trebuie periat zilnic, cel putin câte zece minute. Hrana adecvata va influenta foarte mult cresterea unui par frumos, lucios si usor de pieptanat. Ogarul afgan trebuie deparazitat o data la sase luni. Este indicat sa i se faca baie o data pe luna, iar o toaleta completa de doua sau trei ori pe an. Cateii trebuie ingrijiti cu mare atentie, deoarece au mai multe probleme decât puii celorlalte rase. Acestia au probleme cu asimilarea de calciu, riscul de a-si fractura membrele fiind mai mare. De aceea, alimentatia lor trebuie sa fie completata cu un fixator de calciu, recomandat de medicul veterinar.
Caracteristicile standard
Ogarul afgan este un câine de talie mare, lasând o impresie de forta si demnitate, de putere si viteza in acelasi timp. Capul si-l mentine intr-o pozitie semeata. Inaltimea ideala pentru masculi este intre 68-74 cm, iar pentru femele, 63-69 cm. Standardul arata ca parul trebuie sa se dezvolte natural, adica nu trebuie tuns sau ras. Capul are un aspect uscativ, cu linii tesite, pielea fina lasând sa se vada liniile osoase. Gâtul trebuie sa fie suficient de lung pentru a echilibra intregul corp, foarte puternic si musculos, fara a fi greoi. Muschii formeaza un arc lejer in spatele craniului. Gâtul sustine cu mândrie capul tinut sus si trebuie sa fie cel putin egal cu lungimea acestuia. Afganul trebuie sa prezinte in miscare o alura in acelasi timp delicata si elastica, foarte demna, cu o lejeritate si o suplete in mers care nu se regasesc decât la un câine cu o musculatura foarte buna. Nu trebuie uitat ca ogarii afgani sunt niste câini de galop, si nu de trap, si nu exista nici un motiv pentru a incerca trapul in mare viteza – dimpotriva, aceasta este in detrimentul unei miscari tipice afganului.
Material realizat in colaborare cu medicul veterinar Adrian Dinu
