Federația Națională a Asociațiilor pentru Protecția Animalelor a venit către edilii Slatinei cu propunerea de a se monta camere video în adăpostul de la Sărăcești, pentru că iubitorii de animale din municipiu au dubii că în spatele porților închise, în afara programului de vizită, lucrurile nu s-ar derula tocmai cum trebuie. Primăria a refuzat, invocând reglementări privind datele personale. Consilierul local al PNL Ionuț Comănescu a susținut, joi, alături de președinta Federației Naționale a Asociațiilor pentru Protecția Animalelor, Carmen Arsene, și de reprezentantul unui ONG din Austria, Konrad Kranz, o conferință de presă pentru a prezenta motivele care au dus la inițirea acelui proiect și pentru a comenta refuzul autorităților.
„De ce ar fi nevoie de doi contabili și doi juriști pentru 70-80 de câini câți sunt îngrijiți în adăpost?“
Reprezentanții asociațiilor locale de protecție a animalelor s-au plâns constant colegilor din țară că nu li se permite accesul în adăpost în afara programului de vizită, iar acest program este 11.00 – 15.30, astfel încât puțini sunt iubitorii de animale care ar putea ajunge. Din acest motiv au considerat că ar fi fost potrivit să poată vedea în ce condiții sunt îngrijite animalele cu ajutorul unor camere video. Dar că s-au lovit de refuzul categoric al șefilor din primărie, după ce istoria ultimilor ani a consemnat episoade crunte de rele tratamente aplicate câinilor din adăpostul public de la Slatina. „În condițiile în care o primărie nu este interesată, de fapt dezaprobă această idee de montare a camerelor de monitorizare pe spațiile de cazare a câinilor, este cât se poate de logic că este ceva care trebuie să fie ascuns. Altfel nu ai niciun interes, dacă tu nu cheltuiești niciun ban, să refuzi, să încerci să găsești atâtea argumente, care sunt absolut ireale, pentru a refuza montarea camerelor video de supraveghere. Este un lucru de la care noi am putea porni, ce se ascunde, de fapt, în spatele acestor porți, pentru că situația nu este așa cum este prezentată. Sunt, precum v-am spus, bugete enorme, de nejustificat, care sunt utilizate pentru gestionarea câinilor fără stăpân, dar în fapt nu sunt justificaţi acești bani care se cheltuie pe hârtie, nu sunt regăsiți în bunăstarea câinilor și nici măcar în reparațiile care susțin că se fac în cadrul adăposturilor. Ca să nu mai spun că numărul angajaților este enorm față de câinii aflați în adăpost, aproximativ 30 de angajați, pentru circa 70-80 de câini, este absolut incredibil“, a declarat Carmen Arsene, care a vorbit, pe de altă parte, de „cele mai mari bugete din țară“ cheltuite pentru îngrijirea câinilor fără stăpân, susţinând ideea că autoritățile locale nici nu-și doresc cu adevărat ca problema câinilor fără stâpân să fie rezolvată, pentru că ar dispărea și sursa de bani.
„Rata de înmulțire și supraviețuire e mult mai mare decât rata de ucidere“
Discuțiile între iubitorii de animale și șefii din primărie, pe tema schimbării tacticii în privința rezolvării problemei câinilor fără stăpân, se poartă de cel puțin doi ani. În timp ce asociațiile vin cu propuneri fel de fel, oferindu-se să susțină campanii de sterilizare gratuită a câinilor și sprijinind întoarcerea în teritoriu a câinilor sterilizați care nu reprezintă un pericol pentru populație, primăria preferă campania de eutanasiere în masă a câinilor capturați. O dată pe lună se organizează la nivelul serviciului public și târguri de adopție canină, însă, spun reprezentanții ONG-urilor, numărul mare de documente stabilit și campania ineficientă de promovare sunt descurajante.
„Rata de înmulțire și supraviețuire e mult mai mare decât rata de ucidere“, a spus Carmen Arsene. Aceasta a explicând de ce nu este o soluție eutanasierea, dând exemplu Oradea, unde sterilizarea și returnarea în teritoriu și-ar fi dovedit eficiența, iar în 6 ani s-a ajuns de la 5.000, la 300 de câini, prin eforturi susținute de sterilizare a câinilor din gospodării și a celor abandonați.
„Schema de personal este făcută în funcție de necesitățile serviciului“
Șeful serviciului Public pentru Gestionarea Câinilor fără stăpân, Bogdan Apostoliceanu, respinge acuzațile de risipă a banului public și motivează că este nevoie de toți oamenii din subordine. Pe de altă parte, programul de vizită, despre care iubitorii de animale spun că ar contraveni legii, a fost votat la nivelul Consiliului local, așa că nu este direct răspunzător. În ceea ce privește solicitarea de montare a camerelor video, directorul a declarat: „Imaginile video sunt considerate date cu caracater personal și sunt reglementate de lege, este vorba de Regulamentul UE 679/27.04.2016, intrat în vigoare pe 25.05.2018. Dumnealor solicită un live-stream, nu poate orice cetățean de pe stradă, sau de unde Dumnezeu o fi, să aibă acces la aceste imagini, atâta timp cât sunt reglementate de lege. Este imposibil așa ceva, mie îmi intră zilnic oameni acolo, de două-trei ori pe zi, pentru a face curățenie, pentru a hrăni, pentru a repara, nu e cum spun dumnealor că se poate face. Legea prevede foarte clar, nu știu cum ar putea dumnealor să facă o diferență între imaginile cu câini și oameni care vin să repare, vin să hrănească, vin să îngrjijească… (…) Ei v-au spus, eu vă spun, accesul este permis în adăpost, se pot vedea câinii zilnic, este un program de vizită, de adopții, de revendicări…“, a spus Apostoliceanu, menționând de asemenea că : „Schema de personal este făcută în funcție de necesitățile serviciului. Este un număr mare, consideră dumnealor, datorită faptului că suntem obligați să asigurăm permanența, datorită faptului că avem două echipe de capturare, datorită faptului că avem îngrijitori, schema de personal. Există doi juriști, nu există doi contabili. Nu este prea mult. Nu este prea mult ținând cont de acțiuni în instanță și răspunsuri al tot felul de documente. Câteodată ni se blochează activitatea“. Șeful serviciului a evitat, în schimb, să prezinte date certe privind numărul de câini capturați anual/lunar și numărul celor eutanasiați, motivând că nu le deține și că este nevoie de timp pentru a intra în posesia lor.
