Peste 40.000 de copii din Regiunea Sud-Vest Oltenia aveau părinții plecați la muncă în străinătate în perioada 2021 – 2022. Numărul este de aproximativ zece ori mai mare decât cel înregistrat de statisticile oficiale pentru aceeași perioadă. Noile date sunt prezentate de Organizația Salvați Copiii România, în urma unui studiu național complex. Jumătate dintre părinții care pleacă să muncească în străinătate sunt persoane tinere, până în 39 de ani.
Aproximativ unul din trei copii (36%) cu părinții plecați are (și) mama plecată. Totuși această pondere este semnificativ mai redusă decât media națională de 43%. În 34% din cazurile în care mama este plecată, ea este unic susținător al familiei.
La nivel regional, copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate au șanse cu aprox. 50% mai scăzute de a avea controalele și analizele medicale anuale făcute și cu 30% mai mici de a avea schema de vaccinare aferentă vârstei completă.
Numărul mamelor care pleacă pentru că nu au un loc de muncă în proximitate, dublu în Oltenia față de media națională
Intensitatea plecării este ridicată în cazul părinților cu nivel de școlarizare scăzut (11 clase sau mai puțin). 42% din mamele care pleacă din Regiunea SV Oltenia pleacă pentru că nu au loc de muncă în proximitate (aproximativ dublu față de media națională).
Italia și Spania se află pe primele poziții ale țărilor de destinație pentru femei, iar Germania, Italia, Spania și Anglia pe primele locuri ca destinație pentru bărbați. Situația este similară cu cea înregistrată la nivel național.
1 din 4 părinți plecați din Oltenia lucrează în agricultură
Aproximativ unu din patru părinți plecați la muncă în străinătate din Regiunea Sud Vest Oltenia lucrează în agricultură în țările de destinație. Ponderea taților care lucrează în construcții în țările de destinație este semnificativ mai mare decât media la nivel național.
Mamele (atât la nivel regional, cât și național) tind să NU trimită bani acasă în perioada în care sunt plecate în străinătate, preferând să aducă banii odată cu venirea în țară. Acest comportament este justificat parțial și de situația de unic întreținător al familiei. Ponderea mamelor care trimit bani acasă este mai scăzută la nivel regional decât media națională.
La nivel regional, aproximativ unu din trei copii cu părinți plecați nu este consultat cu privire la plecarea părintelui în străinătate. Implicarea copiilor în luarea deciziei de plecare în străinătate este similară cu cea la nivel național.
Copiii cu părinți plecați în afara țării au șanse înjumătățite de acces la servicii medicale
La nivel regional, copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate au șanse cu aprox. 50% mai scăzute de a avea controalele și analizele medicale anuale făcute și cu 30% mai mici de a avea schema de vaccinare aferentă vârstei completă. Acestei realități i se suprapune nevoia cu 46% mai mare a copiilor cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate de servicii medicale. Participarea scăzută la prevenție medicală și vulnerabilitatea medicală ridicată caracterizează copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate la nivel național. Situația la nivel regional este semnificativ mai deficitară decât media la nivel național.
1 din 5 copii cu părinți migranți nu frecventează școala în fiecare zi
Unu din cinci copii cu părinți plecați la muncă în străinătate nu frecventează școala zilnic. Ponderea regională este aproape dublă prin comparație cu media înregistrată la nivel național în rândul copiilor cu părinți migranți.
Riscul copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate de a fi victime ale violenței domestice (21%) este, la nivel regional, de aproape două ori mai mare decât în cazul celorlalți copii. Comparativ cu media înregistrată la nivel național pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate (7%) incidența acestui risc în Regiunea Sud Vest este triplă.
„Fenomenul copiilor rămași în țară a devenit una dintre constantele României. Este un fenomen complex, deopotrivă social, economic și care privește accesul copiilor cu părinți plecați la educație, sănătate și servicii sociale integrate. Este crucial ca programul dedicat acestor copii să fie unul integrat și să includă mereu părintele, unul dintre elementele esențiale fiind acela de a prezerva relația părinte – copil”, a transmis Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.
Studiul s-a desfășurat pe un eșantion de 500 de familii din Oltenia
Studiul vizând evaluarea situaţiei copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate din Regiunea Sud-Vest s-a desfășurat în 2022, pe un eșantion de 500 de familii şi este componentă a studiului naţional cu aceeaşi temă. Acesta a fost realizat în cadrul proiectului „Servicii de suport educațional și psihosocial pentru copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate”, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman, cod SMIS 139633. Analiza cantitativă a fost completată cu interviuri cu specialiști în domeniul protecției copilului și cu focus grupuri cu copii cu părinți plecați la muncă în străinătate din centrele de sprijin Salvați Copiii.
Aproape un milion de copii din țară au avut cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate
Peste jumătate de milion de copii din România, aproximativ 536.000 de copii, au avut în anul anterior efectuării studiului cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate.
Aproape un milion de copii (peste 950.000) au sau au avut experiența plecării unuia dintre părinți pe parcursul copilăriei, respectiv aproximativ unu din patru copii a trăit experiența traumatizantă a despărțirii de un părinte sau de amândoi pe o perioadă mai lungă de timp. Pentru copilul rămas acasă, plecarea părintelui este resimțită ca o traumă, de cele mai multe ori cea mai mare de până atunci.
Conform Băncii Mondiale, românii au trimis în țară în perioada de referință (2020-2022) remitențe cu o valoare între 7-9 miliarde de dolari, reprezentând 3-5% din PIB, sumă de trei ori mai mare decât ponderea cumulată a investițiilor străine în România.
CITEȘTE ȘI: Norii de otravă
