Acasă Local Cum vede Banca Mondială dezvoltarea Craiovei

Cum vede Banca Mondială dezvoltarea Craiovei

Primăria Craiova a lansat în consultare publică Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Zonei Urbane Craiova 2021-2030, document realizat de Banca Mondială în cadrul unui parteneriat de asistență tehnică încheiat cu Ministerul Dezvoltării şi finanţat din fonduri europene. SIDU Craiova 2021 – 2030 numără nu mai puţin de 1.288 de pagini, a fost întocmită în perioada 2019 - 2020 şi va sta în consultare până la 24 februarie. Strategia cuprinde un total de 944 de proiecte, care puse în practică ar duce la dezvoltarea Craiovei. Suma necesară: 12,7 miliarde de euro.

Proiectele care ar duce la dezvoltarea Craiovei au o valoare totală de 12,7 miliarde de euro, iar cele considerate prioritare însumează 322 milioane de euro

Cum vede Banca Mondială dezvoltarea Craiovei. Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană Craiova 2021-2030 realizată de Banca Mondială cuprinde o listă lungă de investiţii care ar schimba imaginea municipiului.

Multe dintre ele nu reprezintă vreo noutate, pentru că vorbim de parcări supraetajate, pasaje supraterane, tuneluri de subtraversare, amenajarea de parcuri, proiecte de regenerare urbană în fiecare cartier sau proiecte menite să crească gradul de atractivitate al transportului în comun. Investiţiile trecute în strategie au apărut şi în urma sugestiilor primite de la societatea civilă, pe diverse canale de comunicare. 

„În vederea atingerii obiectivelor formulate anterior, administrația locală, în consultare cu societatea civilă, a elaborat o listă lungă de proiecte care să răspundă nevoilor și provocărilor identificate în faza de analiză a situației existente. Această listă lungă cuprinde propuneri de proiecte la nivelul zonei metropolitane a Craiove, cu identificarea surselor posibile de finanțare, o parte dintre acestea fiind la stadiul de idee de proiect, iar altele regăsindu-se deja într-un stadiu avansat, cu acorduri de finanțare semnate sau în implementare“, se arată în raportul de specialitate atașat SIDU. Concret, este vorba de 944 de proiecte, care puse în practică ar duce la dezvoltarea municipiului Craiovei. Suma necesară: 12,7 miliarde de euro. Dintre acestea, cele considerate prioritare însumează 322 milioane de euro. Mai rămâne ca municipalitatea să găsească şi sursele de finanţare. 

Cum vede Banca Mondială dezvoltarea Craiovei. Care ar fi proiectele considerate prioritare

Lista de priorităţi este lungă şi cuprinde o serie de investiţii care ar acoperi cam toate domeniile: infrastructură rutieră, sănătate, zone verzi, unităţi de învăţământ. Vorbim aici de construire, extindere, reabilitare și dotare școli și creșe, săli de sport și amenajări exterioare în curtea școlilor, cu un buget estimativ de 50.000.000 de euro, de Spitalul de Pediatrie, de extinderea infrastructurii la spitale din subordinea primăriei, de proiecte de regenerare urbană în fiecare cartier al Craiovei. Asta presupune investiţii în străzi, clădiri, zone verzi, pentru fiecare cartier în parte fiind stabilit un buget de 20 de milioane de euro. 

Printre priorităţi apare şi Dracula Park, cu un buget estimativ de 30.000.000 de euro, sau amenajarea unui parc în zona Tancodrom, pe amplasamentul vechii gropi de gunoi din Valea Șarpelui și reabilitarea străzilor adiacente (buget estimativ de 12.000.000 de euro). Alte proiecte care ar trebui implementate cu prioritate vizează amenajarea de parcări multietajate (buget de 20 de milioane de euro), un coridor de mobilitate urbană integrat, pe relatia Nord –Sud, tronson 1 Spitalul Regional Craiova – intersecția Teilor cu strada Toamnei (20 de milioane de euro), tronson 2 Toamnei – Gara CFR Craiova (30 de milioane de euro) şi tronson 3 Gară – Spitalul Judeţean – intersecția cu DN 55 şi DN 56 (20 de milioane de euro), amenajarea unor noduri intermodale în nord (Gara CFR) şi sud (fosta autobază RAT), revitalizarea centrului istoric (zona Piaţa Veche), construirea de locuințe sociale, reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale din Craiova sau reabilitarea clădirilor monument istoric. 

Pe listă se mai regăsesc şi tronsonul Pasaj Gârlesti – strada Mălinului, investiţie estimată la 65.000.000 de euro, construirea unui Parc IT (20 de milioane de euro), un sistem de supraveghere video în municipiul Craiova (7.500.000 euro), amenajarea strazilor cu mobilier stradal inteligent şi amenajarea de piste de biciclete. 

Craiovenii – şi mulţumiţi şi nemulţumiţi

În SIDU Craiova 2021 – 2030 apare şi opinia locuitorilor cu privire la investiții. Conform Barometrului Urban 2020, respondenții au avut ocazia de a răspunde la un set de întrebări cu privire la investițiile din orașul lor. Printre aceste întrebări regăsim informații despre satisfacția cetățenilor legată de investițiile realizate de primărie și despre prezența și atragerea investițiilor private.

Aproape jumătate dintre cei chestionaţi au fost mai degrabă nemulțumiți de investițiile realizate de către Primăria Craiova (34%) sau foarte nemulțumiți (14%). O pondere relativ redusă de respondenți s-a declarat foarte mulțumită (11%), iar 38% s-a declarat mulțumită. În ceea ce priveşte atragerea investițiilor private, respondenții din Craiova au înregistrat un grad de mulțumire de doar 44%, unul dintre cele mai mici la nivel național. Peste 70% grad de mulțumire s-a înregistrat în Iași (71%), Timișoara (71%), Constanța (76%), Cluj-Napoca (76%) și Oradea (82%). 

În strategie au fost trecute şi propuneri ale administației publice pentru regenerarea urbană a cartierelor. Municipalitatea mizează în continuare pe achiziţia de terenuri pentru amenajarea de parcări, zone verzi sau locuri de joacă. În vizor ar fi chiar şi stadionul „Electroputere“, care ar putea fi achiziţionat pentru amenajare parcare multinivel + teren de sport/joacă deasupra. 

Cum vede Banca Mondială dezvoltarea Craiovei. Ce alte proiecte ar trebui implementate în Craiova

Printre propuneri de proiecte se mai regăsesc: pasaj suprateran peste Calea București, cu resistematizarea circulației în intersecția de la nivelul solului, cu girație supraterană la intersecția Calea București cu bulevardul Carol I; două tuneluri de subtraversare (câte unul pe sens, de câte o bandă pe fiecare sens) pe relația Calea București, cu subtraversare Carol I; două pasaje pietonale subterane cu subtraversare Carol I, de o parte și de alta a străzii Calea București; tronson circulație mixtă (pietonal + biciclete + transport public) între Calea Unirii şi strada Arieș.

Tot la propuneri mai intră: achiziție teren la intersecția Arieș cu Împăratul Traian, pentru acces auto parcare supraterană + reconfigurare intersecție; parcare supraterană în spatele Judecătoriei, cu dezafectare bazin CAO; reamenajare strada România Muncitoare, iluminat public + reabilitare fațade case istorice; supralărgire Calea București prin desființarea parcărilor adiacente drumului + alte parcări supraterane (aici trebuie identificate terenuri în spatele primului front de blocuri de pe Calea București pentru amenajare parcări supraetajate rezidențiale). 

Exit mobile version