Președinte Executiv al Băncii Comerciale Române (BCR), Sergiu Cristian Manea, a vizitat joi Craiova, pentru a vorbi despre situaţia economică actuală a României, despre provocările acestui an şi ale anului trecut, dar şi despre cele mai importante aspecte ce pot sta la baza restabilirii echilibrului unei economii zguduite de probleme precum pandemia COVID 19, izbucnirea războiului şi creşterea accelerată a inflaţiei şi a ratei dobânzii.
Într-o notă optimistă cu privire la viitorul economic al României, Sergiu Manea a susţinut că educaţia financiară joacă un rol cheie în depăşirea oricărei perioade dificile din punct de vedere economic. Acesta a vorbit despre problemele legate de inflaţia ridicată, despre problemele generate de război şi pandemia COVID 19. De asemenea, a spus că vede un potenţial economic foarte mare în Oltenia şi, în mod special, la Craiova.
În linii mari, președintele executiv al BCR a spus că dificultăţile economice au fost accentuate de pandemie şi de războiul din Ucraina. „Sunt schimbări semnificative în dinamica economică şi socială globală. Vedeam primele semne în ciclul din 2017-2019. Aceste semne au fost accelerate de pandemie şi de ieşirea din pandemie. Subsecvent, izbucnirea războiului a venit să aducă în atenţie vulnerabilităţi şi a accelerat anumite tendinţe economice, în special în ceea ce priveşte lanţurile de furnizare şi crearea de propunere de valoare la nivel naţional sau regional.
Noi credem în România şi în viitorul ei, aşa că, în acest context, am început să ne gândim ce avem de făcut. Fără să avem reţete, ne-am gândit că cel mai important lucru pe care îl putem face este să urmărim două linii importante pentru noi – crearea de potenţial şi crearea de aspiraţii. Diferenţa faţă de trecut este că descoperim reţeta alături de oameni, indiferent că este vorba despre persoane fizice sau companii“, a spus Sergiu Cristian Manea.
Preşedintele BCR România crede în potenţialul Craiovei
Printre alte aspecte legate de depăşirea dificultăţilor financiare, Sergiu Manea a subliniat faptul că zona Olteniei, şi în mod special Craiova, au foarte mare potenţial de dezvoltare. Însă este nevoie de investiţii în infrastructură, dar şi educaţiue. „Credem foarte mult în potenţial Craiovei şi al zonei Olteniei, realmente. Nu putem spune că vedem un vector dominant. Însă vedem foarte multă preocupare pentru crearea unui context în care oamenii să îşi dorească să trăiască. Probabil unul dintre cele mai diverse mixuri din România, în care vorbim despre agricultură mare şi modernă, cu elemente de agricultură de precizie, până la zona manufacturieră înaltă, inclusiv elemente importante de produs digital românesc. În domeniul educaţiei ne uităm pe ceea ce se întâmplă cu copiii care participă la olimpiade. Facultatea de Matematică este deja listată acum într-un clasament mondial.
Credem, de asemenea, în potenţialul academic uriaş al Craiovei. Eu receptez altfel schimbare legată de potenţialul unei zone. Unul dintre elementele importante este investiţia în infrastructura mare, care va pune în valoare, pe viitor, zona Olteniei. De asemenea, cred în potenţialul de aici dacă ar fi să mă gândesc la agricultură şi la capacitatea de a crea agricultură de precizie. În această zonă agricultura este la cel mai înalt nivel de exploataţie agricolă. Dacă regiunea Olteniei ar fi cotată la bursă, eu aş fi un mare cumpărător“, a spus preşedintele BCR.
Hub-urile IT ar putea să crească nivelul de trai în Craiova
Vicepreşedintele BCR România, Dana Demetrian, a susţinut că hub-urile IT atrag după sine salarii mai mari la nivelul unui oraş. „Noi avem o statistică naţională legată de salarii. Nu aş vrea să spun pe ce loc se află Craiova în acest moment. Însă, fiindcă discutăm despre potenţial, noi am urmărit evoluţia fiecărui oraş din ţară, în ultimii ani. Am observat că zonele în care salariile au fost mai mari au fost acelea în care s-au dezvoltat mai multe hub-uri de IT, centre de procesare penttru mai multe companii.
Ceea ce observăm în Craiova este că s-au costruit deja hub-uri de de IT. Şi, încet -încet, acestea continuă să se construiască. Asta înseamnă că nu imediat, dar probabil într-o anumită perioadă de timp, va fi cu siguranţă o evoluţie. Noi preferăm să vedem oraşe care cresc pas cu pas. Deci, deocamdată vorbim despre potenţial. Sunt convinsă că, peste câţiva ani, Craiova va fi mult mai sus faţă de cum este acum“, a declarat Dana Demetrian.
Cum se vede viitorul economiei
Conducerea BCR a vorbit şi despre problemele ecobomiei din România. „În acest moment, contextul economic este foarte, foarte dificil. Vorbim despre inflaţie mare, care înseamnă scăderea puterii de cumpărare. Vedem cum rezervele acumulate în ultimii doi-trei ani sunt cheltuite pentru a ne duce gospodăriile sau companiile mai departe. Dar, în acelaşi timp, vedem că România SRL şi România SA continuă să angajeze oameni. Totodată, continuă să dezvolte lucruri şi să aibă sustenabilitate. De ţinut minte este că noi credem în evoluţie prin educaţie. Noi avem două proiecte în acest sens – Şcoala de Business şi Şcoala de Bani. Acestea oferă educaţie finaciară individuală şi educaţie antreprenorială în sens larg.
Vicepreşedintele BCR a adăugat că oamenii pot beneficia, din partea băncii, de un diagnostic financiar care să îi ajute să găsească un echilibru între venituri şi cheltuieli. „Încă de anul trecut oferim un diagnostic financiar gratuit atât clienţilor cât şi altor oameni care îşi doresc acest lucru. Este un instrument de planificare financiară care elucidează sau creează claritate în viaţa fiecăruia despre venituri şi cheltuieli. Acestea sunt două elemente de bază care generează până la urmă o bunăstare a oamenilor. Scopul nostru este să consiliem oamenii, să îi ajutăm să îşi creeze o stabilitate. 35.000 de români au beneficiat deja de această consiliere. Ideea aceea că în bancă doar se numără bani şi se efectuează operaţiuni bancare a trecut demult“, a spus Dana Demetrian.
Educaţie financiară, cheia depăşirii oricărei crize economice
Reprezentanţii BCR au mai vorbit despre importanţa unui plan financiar solid pe care oamenii trebuie să îl ia în considerare. „Noi privim cu mare încredere acest an, ca un an al schimbărilor pozitive. Dar trebuie să fim realişti şi să înţelegem exact ce percepţie au românii despre ceea ce se întâmplă. Fiindcă de la teorie la practică şi de la ideal la realitate este o cale lungă.
Anul trecut a fost unul foarte dificil. Asta din perspectiva izbucnirii războiului, a presiunilor inflaţioniste, schimbările care s-au întâmplat în tot ceea ce înseamnă lanţul de aprovizionare. Toate aceste au produs un impact destul de puterinic asupra populaţiei şi asupra companiilor. Dacă ne uităm la câteva cifre, într-un studiu global făcut de IPSOS, la nivel de 36 de ţări, vedem că în România, 83% dintre oameni consideră că 2022 a fost un an greu. Şi aceasta este realitatea. 61% dintre oameni consideră cu anul trecut a avut un impact mare asupra familiilor. Dacă ne uităm la cum văd românii acest an, foarte mulţi cred că va fi mai greu decât 2022.
Viaţa ne-a demonstrat, însă, că în ciuda pesimismului care ne caracterizează ca români, mereu am reuşit, în momente de criză, să strângem rândurile şi să trecem peste probleme. Rolul nostru este, de fapt, să pornim de la aceste date şi să construim încredere şi stabilitate pentru oameni. De asemenea, o balanţă financiară corectă pentru ei. Peste 80% dintre români se gândesc deja că, în acest an, toate costurile vor creşte mai mult decât venituri. Acest decalaj, bineînţeles, se regăseşte şi în inflaţie şi în nivelul ratei dobânzii.
Însă, noi spunem că, orice se întâmplă într-o anumită perioadă, trebuie să avem o educaţie financiară solidă şi un plan strategic foarte clar. Un diagnostic financiar foarte clar, atât pentru persoanele fizice cât şi pentru companii, aduce claritate şi ajută foarte mult la gestionarea oricărei perioade pe care o traversăm. Aceasta este esenţa: cunoşti problema, înţelegi şi estimezi corect evoluţia şi de acolo construieşti stabilitate. Primim mereu întrebarea dacă va fi mai rău ca în timpul crizei din 2008 – 2009. Categoric nu! Asta pentru că este evident că din perspectivă tehnologică, financiară, culturală, expertiză şi experienţe , românii au evoluat foarte mult. De asemenea, sistemul fianciar a evoluat foarte mult“, a mai precizat Dana Demetrian.
Atragerea fondurilor europene, foarte importantă pentru România
Sergiu Manea a susţinut, în timpul vizitei de la Craiova, şi faptul că fondurile europene sunt vitale pentru economia României. „Credem că vom închide anul 2023 cu o inflaţie care va rămâne la o singură cifră. Noi spunem că, în acest an, inflaţia se va calma, iar în 2024 se va apropia de ţintă (…) Vreau să insist pe absorbţia fondurilor europene. Din orice unghi am privi, sunt 100 de miliarde euro care pot ajunge în România în următorii 5-7 ani. În 2022, 9,2 miliarde de euro au intrat în România din fonduri europene. Ne aşteptăm ca în acest an să intre 10 miliarde. Ce e foarte important este că fondurile europene sunt sursă de capital efectivă pentru România.
Deci nu ar trebui să fie nimic mai important, uitându-mă la toată arhitectura administrativă, decât să absorbim cât mai mulţi bani. De asemenea, să ne asigurăm că aceşti bani merg către direcţiile de dezvoltare importante din ţara noastră. Economia românească este mult mai matură faţă de 2008-2011, diagnosticul financiar arată mult mai bine decât atunci. Am multă încredere că vom reuşi să ieşim din această zonă de incertitudine mai puternici şi fără să suferim foarte mult. Ieşirea din această problemă a inflaţiei mari stă, în umila mea opinie, în crearea de predictibilitate. De asemenea, în crearea şi menţinerea locurilor de muncă, şi în crearea de valoare adăugată“, a mai adăugat Sergiu Manea.
Manea: Pentru Craiova este mult mai important să fie legată de Portul Constanţa
Legat de infrastructura din zona Olteniei, preşedintele BCR a susţinut o teorie care nu prea a fost adusă în discuţie de autorităţile din Ministerul Transporturilor. Acesta spune că ar fi vitală o legătură rutieră între Craiova şi Portul Constanţa. „Dincolo de importanţa legăturii între Craiova şi zona de vest, printr-o autostradă, eu cred că pentru Craiova este mult mai important să fie legată de Portul Costanţa, printr-o magistrală complet electrificată. Astfel, va putea juca un rol complex de locaţie logistică multimodală industrială şi agricolă. Asta dacă vorbim despre cum aş pune eu lucrurile în ierarhie. Este foarte important şi modul în care suntem legaţi de Timişoara, însă dacă ne gândim la potenţialul Olteniei, cred că e mai importantă legătura cu Portul Constanţa“, a mai spus acesta.
„Opţiunea noastră este una foarte clară, aceea ca România să intre în Schengen“
Preşedintele BCR România a vorbit şi despre presiunile mediactice din ultima perioadă, legate de faptul că BCR are capital austriac, iar Austria, după cum bine ştim, a refuzat ca România să adere la spaţiul Schengen. „Legat de zona euro, eu cred foarte mult într-o singură Europă fiscală, monetară şi din punct de vedere al securităţii graniţelor. Viitorul Europei stă într-o singură Europă cu adevărat. Cele cinci Europe pe care le trăim astăzi trebuie să conveargă, în cel mai scurt timp, într-o singură Europă. În contextul în care acest lucru nu se întâmplă, şi probabil va mai dura ceva timp, este foarte important ca o ţară să dezvolte rezilienţă sustenabilă, înainte de a trece la moneda euro.
Privitor la spaţiul Schengen şi ceea ce este cunoscut că s-a întâmplat vreau să spun că noi suntem români, iar poziţia noastră vizavi de acest aspect este cunoscută şi foarte clară. Noi, împreună cu acţionarii din Austria, am încercat să facem tot ce s-a putut, şi prin asta se înţelege contactul permanent cu Ministerul de Externe din Austria, contact cu cancelaria primului ministru al Austriei şi chiar cu prim-ministrul, contactul nostru cu preşedinţia Austriei. Nu ne-am oprit din acest demers şi vom vedea unde vom ajunge. Dar opţiunea noastră este una foarte clară, aceea ca România să intre în Schengen“, a încheiat Sergiu Manea.
Citeşte şi: Cu ce investiţii iese în faţă Primăria Craiova în 2023
