Cimitirele oraşului sunt pline ochi, iar pe piaţa liberă sunt puţine oferte de locuri de veci. Un craiovean spune că în cimitirul Ungureni primăria vrea să folosească inclusiv terenul din jurul monumentului eroilor, însă terenul este plin de osemintele celor căzuţi în război. „Nici vorbă de aşa ceva!“, susţin reprezentanţii primăriei. Municipalitatea a alocat bani pentru studii privind extinderea cimitirului Nord, însă doar atât.
Unii ar spune că în Craiova nu mai este de trăit! De murit, însă, sigur nu mai este! Cele mai mari cimitire pe care le administrează primăria, Sineasca şi Craiova Nord, sunt pline ochi. Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Fondului Locativ (RAADPFL) nu mai are nici un loc disponibil de concesionat în cele două locaţii şi nici pe piaţa liberă nu prea sunt oferte. Concesionări se mai pot face încă la Ungureni şi Dorobănţia, un cimitir de categoria a doua. Din cauza lipsei de terenuri pentru extindere, unii craioveni au intrat la idei. Un cetăţean ne-a sesizat la redacţie că la cimitirul Ungureni primăria vrea să folosească inclusiv bucata de teren din jurul Monumentului Eroilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial pe frontul din Rusia. Acolo ar intra de voie circa 100 de locuri de veci, circa 300 de cripte dacă ar fi suprapuse. Omul spune însă că terenul de acolo nu este spaţiu verde, ci este plin de oseminte.
„Cimitirul a început să fie amenajat în 1941, fiind destinat ostaşilor care cad pe frontul din Rusia. Din 1942 însă, s-a stabilit să fie aduşi în ţară doar comandanţii de unităţi căzuţi pe frontul de luptă. Încă din anii ‘80, au început să dispară crucile. Pe spaţiul verde rămas liber copiii jucau fotbal, chiar erau încurajaţi să facă asta! Am o lucrare de făcut în cimitir şi am mai stat de vorbă cu meşterii de acolo. Se bucurau că vor avea de lucru, mi-au spus că cimitirul se va extinde şi în zona destinată eroilor, dar terenul nu este liber, acolo sunt osemintele celor care au fost îngropaţi în timpul războiului“, ne-a spus craioveanul Andrei Pascu, membru al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici (AFDP) din România.
„Nici vorbă de aşa ceva! Nu vom lua terenul respectiv, doar vom reabilita monumentul şi vom pune un gard“, susţine Aurelia Filip, directorul RAADPFL. Craioveanul care ne-a sesizat mai spune că zona destinată eroilor s-a micşorat de-a lungul anilor puţin câte puţin. Nimeni nu a avut până acum curaj s-o desfiinţeze dintr-o dată, chiar dacă acolo nu mai este nici un mormânt amenajat şi nici cruci. „În anii ‘90, au mai luat trei rânduri din acest teren, până în dreptul aleii de acces“, ne-a arătat omul.
În zona indicată de acesta, şi care ar fi aparţinut tot „eroilor“, este îngropat şi fostul primar al Craiovei, Vasile Bulucea, care a murit în 2008.
Mii de euro pentru un loc de veci „pe piaţa liberă“
Repartizarea locurilor de veci în cimitire se face în baza unui regulament aprobat în 2013. Conform regulamentului, cimitirele trebuie amenajate „de regulă“ în afara localităţii. Ca să primească autorizaţie, pânza de apă freatică trebuie să se găsească la o adâncime mai mare de trei metri.
Locul de veci poate fi compus din unul sau mai multe locuri de înhumare cu dimensiuni de 1,20/2,50 metri, suprapuse. Reprezentanţii RAADPFL spun că se pot suprapune până la trei locuri de înhumare, în subsol. Locurile de înhumare se pot concesiona pe șapte ani (în caz de deces) sau pe 25 de ani (cu sau fără deces). Ele se concesionează cu prioritate rudelor celui decedat sau persoanelor cu boli grave şi celor cu vârsta peste 75 de ani, în baza actelor medicale eliberate de medicul specialist. Modul în care se transmit locurile de veci este stabilit de art. 42, alin (1-2) din regulament. Nefiind obiect al dreptului de proprietate personală, locurile de veci nu pot fi înstrăinate prin acte între vii. Transmiterea drepturilor referitoare la lucrări şi monumente funerare rămâne însă supusă regulilor de drept comun în materie de proprietate. Practic, se pot vinde lucrările executate la locurile de veci, iar în baza actelor de proprietate se face şi transferul terenului concesionat, de la un proprietar la altul. În cimitirul Ungureni, RAADPFL percepe o taxă de concesiune de 313 lei – pentru 25 de ani şi de 175 de lei – pentru şapte ani. În cimitirul Dorobănţia, taxele sunt ceva mai mici, de 156 de lei – pentru 25 de ani, respectiv 109 lei – pentru şapte ani. După cum spuneam mai sus, la Sineasca şi cimitirul Nord nu se mai fac concesiuni pentru că nu mai există locuri disponibile. Nici la mica publicitate nu sunt multe oferte. Paradoxal însă, mare parte din puţinele oferte găsite sunt în cimitirul Ungureni, unde preţurile se ridică la câteva mii de euro. Spre exemplu, în acest cimitir un lot de trei locuri de veci este scos la vânzare la preţul de 56.000 de lei, mormintele aflându-se unul lângă altul. Proprietarul se arată dispus să negocieze, dar „nu prea mult“. „Din trei se pot face uşor şase, dacă le suprapunem“, licitează acesta. Tot în cimitirul Ungureni, chiar în zona „Eroilor“, cineva vinde două locuri de veci. Preţul este de 9.000 de lei, negociabil.
„E zonă bună, chiar în stânga monumentului eroilor“, ne informează vânzătorul. Acesta a strâmbat însă din nas când a auzit că nu putem oferi decât 7.000 de lei. În acelaşi cimitir, alte trei locuri de veci sunt scoase la vânzare la 2.500 de euro. Autorităţile ar trebui să găsească urgent soluţii, dar, cel puţin la această oră, această problemă nu pare o prioritate pentru edili. În 2008, pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic dedicat extinderii Cimitirului Nord fuseseră alocate fonduri de 300.000 de lei. Anul acesta găsim o alocare de 500.000 de lei, însă pentru acelaşi lucru.
