Zeci de clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală din centrul Craiovei au fost puse la pământ de rechinii imobiliari, care urmăresc profituri de milioane de euro din dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale noi. Casele lasă locul blocurilor, dar o dată cu ele dispare şi o parte din istoria Craiovei. Ce-i de făcut? GdS îi invită la dezbatere pe toţi cei interesaţi.
Identitatea culturală a Băniei este în pericol. În ultimii ani, zeci de clădiri cu valoare istorică şi arhitecturală din oraş s-au prăbuşit sub lamele buldozerelor, iar în locul lor au răsărit ansambluri rezidenţiale de lux. Rechinii imobiliari vânează în special centrul Craiovei şi profită de faptul că multe clădiri valoroase din punct de vedere arhitectural nu se află sub protecţia legii monumentelor istorice.
Nu este deloc o metaforă că unele clădiri au dispărut peste noapte. GdS a relatat la vremea respectivă astfel de cazuri. Proprietarul sau dezvoltatorul au adus pur şi simplu buldozerele şi au pus la pământ clădirea, fără avize sau autorizaţii de demolare. În astfel de cazuri, eventualele amenzi sunt neglijabile, raportat la miza afacerii, de sute de mii sau milioane de euro. Cititorii GdS au aflat recent cum a dispărut într-o noapte o casă foarte veche de pe str. Sfinţii Apostoli nr. 37. Specialiştii spun că imobilul era o bijuterie arhitecturală, dar că nu era clasat ca monument istoric. În momentul în care imobilul a ajuns în patrimoniul unui nou proprietar, nu a mai contat potenţialul cultural al casei, ci al celor 3.700 de metri pătraţi de teren, pe care cel mai probabil vor fi construite blocuri. Când noul proprietar s-a apucat să demoleze casa fără autorizaţie, poliţia locală a fost sesizată şi a intervenit. A fost aplicată o amendă şi s-a dispus sistarea lucrărilor. În cursul nopţii următoare, ordinul de sistare a fost încălcat şi clădirea a fost pusă la pământ. În consecinţă, poliţia a depus o plângere la Parchet. Vom vedea cum se va termina toată povestea. Pentru istoria veche a Craiovei însă, este prea târziu. Casa va rămâne doar în albumele de familie sau monografii. Într-un fel sau altul, blocurile vor scoate capul din pământ, pe o stradă de case. Evident, nu spune nimeni că oraşul nu trebuie să se dezvolte, că nu este nevoie de blocuri, că nu trebuie ca banii să circule şi economia să meargă. Dar dezvoltarea urbanistică trebuie să se deruleze coerent, după anumite reguli. Or, în prezent, lucrurile par scăpate de sub control. Iată una dintre marile probleme ale Craiovei, haosul urbanistic.
Soluţiile arhitecţilor: clădirile mai vechi de anul 1950, demolate doar cu aviz special
Planul de Urbanism General (PUG) al oraşului datează din anii 1999-2000 şi nu mai reflectă realitatea. Singura posibilitate de a salva clădirile valoroase o constituie clasarea lor ca monumente istorice. Procedura de clasare este reglementată de Legea nr. 422/2001 privind monumentele istorice.
Potrivit acestei legi (art. 13), procedura se declanşează de către direcţiile judeţene de cultură. Pentru imobilele aflate în proprietatea statului, a primăriilor, consiliilor judeţene, cultelor religioase sau pentru cele descoperite prin cercetări arheologice, procedura se declanşează din oficiu. Ea mai poate fi declanşată şi la cerere, de către proprietarul bunului, primar, consiliul local, consiliul judeţean, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI) sau ONG-uri cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice. Dosarul de clasare este întocmit de direcţiile judeţene de cultură, prin experţi autorizaţi sau specialişti atestaţi înscrişi în registrele Ministerului Culturii. Dosarul ajunge la CNMI, care analizează situaţia, elaborează proiectul de clasare şi îl înaintează ministrului culturii.
Imobilul se clasează prin ordin al ministrului culturii, care este publicat în Monitorul Oficial, Partea I. Comunicarea privind clasarea se transmite proprietarului sau titularului altor drepturi reale, precum şi administraţiei publice locale. Reprezentanţii Ministerului Culturii în teritoriu au obligaţia de a-i comunica „de îndată proprietarului“ declanşarea procedurii de clasare. De la data comunicării către proprietar, până la publicarea ordinului de clasare (dar nu mai mult de 12 luni), imobilului i se aplică regimul juridic al monumentelor istorice.
GdS consideră că este nevoie de o dezbatere cu toate părţile implicate în această problemă sensibilă. Clasarea unor imobile aflate în proprietate privată ca monumente istorice ar putea produce multe tensiuni, mai ales dacă punem în balanţă valoarea lor arhitecturală cu un potenţial câştig de sute de mii sau milioane de euro. Tocmai de aceea este nevoie ca toată lumea să-şi spună opinia. Prima parte consultată de noi este Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) – Filiala Oltenia. Preşedintele filialei, Bogdan Tiparu, consideră că sunt necesare câteva măsuri care ar trebui să se regăsească în cele din urmă în planul de urbanism general (PUG). „În prezent, Primăria Craiova elaborează noul PUG. Ar trebui ca la baza acestui plan de urbanism general să existe un studiu istoric, prin consultări cu OAR şi cei de la Registrul Urbaniştilor din România (RUR). Pe de altă parte, ar trebui arhivate toate clădirile din oraş care au valoare istorică şi arhitecturală şi demarate procedurile pentru clasarea lor ca monumente istorice. Pe termen scurt însă, primăria ar trebui să nu mai elibereze autorizaţii de demolare pentru clădirile mai vechi de anul 1950 decât după ce se obţine un aviz de la Monumente“, a precizat acesta.
Sunt aceste prime măsuri suficiente pentru a stopa haosul urbanistic din Craiova? Ar mai fi nevoie şi de altele? Invităm pe toţi cei interesaţi să se alăture dezbaterii.
