Comuna Ţuglui are o infrastructură modernă (Foto: Claudiu Tudor)

La mai puţin de 15 kilometri de inima Craiovei se află o comună care în ultimii ani s-a dezvoltat în special cu fonduri europene. Apropierea de oraş şi investiţiile făcute de autorităţi facilitează traiul celor aproape 3.000 de locuitori, mulţi dintre ei lucrând în fabricile din oraş. Deşi atinsă de fenomenul migraţiei peste hotare, comuna Ţuglui este un loc în care oamenii îşi investesc agoniseala şi spre care se îndreaptă din ce în ce mai mulţi craioveni.

 

Sunt 2.836 de locuitori

Fântânile din Ţuglui au fost modernizate (Foto: Claudiu Tudor)

în comuna Ţuglui, iar autorităţile locale spun că restul până la 3.004, cât erau la ultimul recensământ, au luat drumul străinătăţii. Italia, Spania, Germania, Anglia, Danemarca, Irlanda sunt ţările spre care s-au îndreptat aceştia. Mulţi dintre ei au plecat împreună cu toată familia, dar faptul că investesc în locuinţele pe care le-au lăsat în comună poate fi o dovadă că se vor întoarce, la un moment dat, pe plaiurile natale. Este, de altfel, şi speranţa autorităţilor locale, care spun că nu lipsa locurilor de muncă, ci mai mult salariile mici i-au determinat pe localnici să plece. „La ultimul recensământ, am avut 3.004 locuitori, iar la un an după recensământ numărul lor a scăzut la 2.836. S-au împrăştiat peste tot în Europa până se rezolvă problema cu salariile la noi în ţară. Din 2004 au început să plece mulţi în afară. În general, au plecat familii întregi, dar ceea ce au câştigat investesc în locuinţe, iar acest lucru se vede“, a spus primarul Marin Totoroaţă.
Mulţi dintre cei rămaşi şi-au găsit locuri de muncă în Craiova şi fac naveta cu autobuzele care circulă din jumătate în jumătate de oră. Sunt însă şi oameni care trăiesc din munca pământului şi creşterea animalelor. Aceştia sunt cei care pun pe masa de Paşte a craiovenilor legumele timpurii. „Avem agricultori care se ocupă cu solariile, iar acum plantează usturoi, roşii, ceapă, salată. În perioada Paştelui, merg în pieţele din Craiova. Avem şi mulţi crescători de oi şi capre, vacile şi caii s-au împuţinat. Crescătorii de animale îşi comercializează laptele şi brânza în Piaţa Centrală din Craiova, dar şi în Segarcea“, a adăugat primarul.

Marin Totoroaţă, primarul din Ţuglui (Foto: Claudiu Tudor)

Pierderi la cultura de grâu

Unii dintre fermieri s-au orientat spre pomicultură sau albinărit, domeniu pe care l-au dezvoltat cu fonduri europene. Problemele cele mai mari sunt însă în cultura mare. Anul acesta, jumătate din suprafaţa cultivată cu grâu a fost afectată de secetă, iar autorităţile fac eforturi să îi ajute. „În ceea ce priveşte cultura mare, respectiv grâul, am făcut adrese la Direcţia Agricolă şi la prefectură ca fermierii să fie ajutaţi. Anul trecut a fost perioada aceea de secetă şi grâul nu a răsărit. La noi este un teren de categoria a patra, care nu prea produce. Se produc maximum cinci tone de grâu la hectar, în rest, media este de 3.000 – 3.500 kg. Oamenii se zbat, sunt mai multe asociaţii agricole, au accesat şi fonduri europene, au luat utilaje performante şi au început să se descurce. Cei care au asociaţii agricole sunt interesaţi să scoată o producţie cât mai mare. Anul acesta, grâul este însă afectat în proporţie de peste 50 la sută“, a mai spus primarul, care a adăugat că preţul unui hectar de teren agricol este de 10.000 de lei.

Comuna Ţuglui are o infrastructură modernă (Foto: Claudiu Tudor)

Investiţii cu fonduri europene

Pentru a îmbunătăţi condiţiile de trai ale localnicilor, autorităţile din comuna Ţuglui au făcut investiţii masive în comună, multe dintre ele cu fonduri europene. Dezvoltarea localităţii a început în anul 2013, iar în prezent comuna are o infrastructură modernă. „În fiecare an am asfaltat câte un kilometru de uliţe, iar acum lucrăm la modernizarea Căminului Cultural, investiţie de 500.000 de euro, fonduri europene. Totodată, este în derulare şi proiectul de extindere a reţelei de apă şi înfiinţare a reţelei de apă uzată, în valoare de două milioane de euro, prin AFIR. În acest moment suntem la stadiul de proiectare şi apoi va începe execuţia. Prin PNDL 2 vom moderniza o grădiniţă pe care vrem să o facem cu program prelungit, pentru a-i ajuta pe părinţii care lucrează în Craiova. Totodată, avem depus un proiect pentru modernizare străzi pe o lungime de 5.250 de metri şi preconizăm că până în 2020 nu va rămâne stradă neasfaltată în comună. Totodată, în cel mult două luni vom avea şi un Serviciu de evidenţă a populaţiei în comună, iar oamenii nu vor mai fi nevoiţi să meargă să schimbe buletinele la Craiova. De asemenea, suntem prinşi în programul de introducere a gazelor în comună“, a mai spus primarul.
Investiţiile făcute de autorităţi în localitate, apropierea de oraş şi pitorescul peisajelor au atras în ultimii ani mai mulţi craioveni, care s-au stabilit în special în satul Jiul al comunei Ţuglui.

Monica Stuparu
Lucrează din 1998 la Gazeta de Sud şi consideră că unul dintre secretele reuşitei în acest domeniu este seriozitatea. E o persoană deschisă la ceea ce este nou, iar cea mai recentă provocare este să descopere tot ce se întâmplă în sistemul medical din Oltenia şi să ofere cititorilor informaţii corecte şi echidistante.