Trandafir de Dăbuleni, burtican de Dăbuleni, ceafă de porc Mangaliţa, kaiser, slănină, piept oltenesc, ciolan. Sunt doar câteva dintre produsele pe care unul dintre puţinii crescători de porci Mangaliţa din ţară le fabrică în patria lubeniţelor. Deţine o fermă de peste 200 de capete de animale, pe care a înfiinţat-o în urmă cu şase ani, iar succesul afacerii l-a determinat să se dezvolte. În prezent, dispune de un abator, dar şi de o carmangerie. Următoarea provocare este să îşi ateste preparatele pe care le obţine şi să fie primul fermier din Dolj care pune pe masa consumatorilor produse a căror autenticitate este recunoscută la nivel naţional.
Dorin Vîrcan este unul dintre cei mai mari crescători de porci din rasa Mangaliţa din ţară şi singurul din Dolj care a avut curajul să înfiinţeze o astfel de fermă în judeţ. Se întâmpla în urmă cu şase ani şi a luat această decizie în urma problemelor de sănătate cu care se confruntase şi din cauza cărora nu avea voie să consume carne de porc. Primele exemplare din rasa Mangaliţa le-a achiziţionat din Cluj, la recomandarea unui prieten care i-a spus că această rasă de porci are carnea mult mai sănătoasă decât cel convenţional. „Am mers în judeţul Cluj şi am achiziţionat câteva scroafe şi câţiva porci pentru sacrificat, am consumat carne şi, după ce mi-am făcut analizele, am constatat că nu am nicio depunere coronariană, colesterolul şi celelalte analize erau la parametrii minimi. Carnea aceasta este mult mai uşoară, iar punctul de topire a grăsimii este mult mai jos decât la cealaltă carne de porc. Eu consum zilnic pentru că, lucrând cu ea, trebuie să guşti, şi am constatat că are cu totul alte proprietăţi decât cea convenţională“, a spus Dorin Vîrcan.
Peste 100.000 de euro investiţi într-un abator şi o carmangerie
În prezent, are în fermă peste 200 de capete de animale şi spune că vrea să îşi mărească efectivele. Anul trecut, numărul animalelor era de 600, dar apariţia pestei porcine în judeţ l-a determinat să ia măsuri preventive, aşa că mulţi porci au fost sacrificaţi sau vânduţi. „Mangaliţa nu este o rasă aşa productivă. Dacă la Bazna se nasc 10-12 purcei, la Magaliţa media este între cinci şi şapte. Anul acesta vreau să ajung la 500 de capete pentru că este o cerere foarte mare. Avem solicitări din Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Argeş, Bucureşti“, a mai spus Vîrcan.
De altfel, fermierul din Dăbuleni este unul dintre furnizorii de porci din rasa Mangaliţa pentru programul naţional prin care se încurajează creşterea acestor animale. Anut trecut a livrat 170 de purcei atât în Dolj, cât şi în Mehedinţi, iar pentru vara acestui an estimează că numărul livrărilor va creşte.
Numărul mare de solicitări, precum şi dorinţa de a se dezvolta l-au determinat să îşi asigure singur lanţul de producţie, aşa încât a investit peste 100.000 de euro într-un abator şi o carmangerie. „Nu am crezut niciodată că voi ajunge să fac un abator şi o carmangerie. Crescând numărul de porci şi făcând parte dintr-o asociaţie a crescătorilor, m-am înscris şi într-o asociaţie a producătorilor de produse tradiţionale, şi, mergând în vizită pe la alţi colegi, am văzut că nu este imposibil de făcut. Când am făcut abatorul, aveam peste 350 de capete şi am considerat că nu era rentabil să vând porcul în viu. Am mers de nenumărate ori la Ministerul Agriculturii şi la ANSVSA pentru a mă ajuta să înfiinţez acest punct, pentru că altfel nu se justifica să abatorizez porcul la Craiova, interveneau nişte costuri foarte mari, şi aşa am ajuns să asigur tot lanţul: fermă, punct de sacrificare şi carmangerie“, a spus femierul.
„În Dolj sunt unicul producător de produse tradiţionale din carne de porc Mangaliţa“
Produsele pe care le prepară aici sunt făcute după reţete tradiţionale. Trandafir de Dăbuleni, burtican de Dăbuleni, ceafă de porc Mangaliţa, kaiser, slănină, piept oltenesc, ciolan sunt câteva dintre preparatele cu gust făcute în ferma de porci Magaliţa din Dăbuleni. Anul acesta, Dorin Vîrcan şi-a propus să obţină atestat pentru bunătăţile pe care le face şi să pună pe masa consumatorilor primele produse din judeţ recunoscute la nivel naţional. „Avem 11 produse şi vrem să le atestăm pe toate, dacă se poate. Avem dosarele depuse, analizele le-am trimis, câteva documente ne mai trebuie şi în cel mai scurt timp vor fi atestate. Când cumpărătorul vede acea etichetă pe produs, eliberată de minister, are mai multă încredere, pentru că tocmai aici ne lovim de o barieră: sunt mulţi falşi producători pe piaţă, cumpără produse din te miri ce marketuri şi le comercializează în târgurile de produse tradiţionale. Nu se poate ca eu să vând un kilogram de ceafă de Mangaliţa cu 78 de lei şi ei cu 40-50 de lei. Îi înşală pe oameni. (…) În Dolj sunt unicul producător de produse tradiţionale din carne de porc Mangaliţa, iar la nivel național sunt doar câţiva, îi numeri pe degetele de la o mână“, a spus Dorin Vîrcan.
„Am cerut Ministerului Agriculturii să ne ajute cu o subvenţie pe porcul sacrificat“
Având în vedere calităţile cărnii, costurile mari cu întreţinerea animalelor, precum şi faptul că produsele sunt făcute manual, şi preţurile acestora sunt mai piperate. „Preţurile sunt sută la sută mai mari datorită perioadei lungi în care porcul ajunge să fie sacrificat. Un porc normal creşte în ferme în şase luni sau în gospodării în 12 luni. Porcul Mangaliţa ajunge să fie sacrificat după un an şi jumătate. Când ai nevoie de 500 de zile ca să aduci un porc la 130 kg să poţi să îl sacrifici, nu ai cum să vinzi carnea ieftin pentru că ajungi la 1.200 de lei numai să îl întreţii. Şi la procesare sunt cheltuieli, iar dacă nu ai un profit măcar de 30 la sută, nu poţi să rezişti pe piaţă“, a adăugat Vîrcan.
Având în vedere costurile ridicate în ceea ce priveşte întreţinerea acestor animale, care se răsfrâng şi asupra consumatorului final, fermierul a făcut solicitări către autorităţi să găsească soluţii. „Am cerut Ministerului Agriculturii să ne ajute cu o subvenţie pe porcul sacrificat. Astfel, am putea diminua preţul creşterii, şi atunci şi preţul produselor ar fi mai mic şi cu 40 la sută şi am fi mai competitivi pe piaţă. Dacă am vinde cârnaţii şi ceafa cu 40-50 de lei kilogramul, şi oamenii s-ar îndrepta mai mult spre calitate“, a spus fermierul.
În acest moment, piaţa de desfacere este asigurată pe plan local, iar din această lună, aceste produse vor ajunge şi în Craiova. Cerinţe pentru porcul Mangaliţa sunt însă şi din afară, fermierul spunând că au căutare şi în Italia, Austria, Germania.
„Oamenilor le este greu să îşi asume răspunderea“
Ca în majoritatea sectoarelor, lipsa forţei de muncă este principala problemă cu care se confruntă atât angajatorii, cât şi micii antreprenori. Aceasta este şi problema în ferma lui Dorin Vîrcan. „Mâna de lucru este foarte greu de găsit, oameni de specialitate nu avem în zonă şi nu găsesc nici oameni pentru sacrificat porcii, nu mai vorbesc de persoane care să mă ajute în carmangerie. Când intri în carmangerie, trebuie să fii sănătos, să îţi asumi dacă se întâmplă ceva cu un produs, iar oamenilor le este greu să îşi asume răspunderea. Momentan sunt eu, soţia şi fiul nostru, care este student. Mai am fratele, care este la Râmnicu Vâlcea şi vine atunci trebuie să sacrific porci. În viitor intenţionez să merg către Oficiul Forţelor de Muncă la Bechet şi să le cer să mă ajute“, a mai spus fermierul.
Pe lângă aceasta, şi lipsa susţinerii autorităţilor este un obstacol. „Din România nu o să plec niciodată şi întotdeauna voi crede în ţara aceasta, dar se impune o precizare. Autorităţile trebuie să înţeleagă că sunt puse în slujba cetăţeanului, nu sunt şeful cetăţeanului. Cineva trebuie să mai crească şi porci, oi, capre, iar ei trebuie să ne ajute. La noi, când vine un organ, vine să te sancţioneze. Nu ne dau voie alţii să ne dezvoltăm, dar, cu toate acestea, anul trecut am avut cea mai mare producţie de porumb din Europa. Dacă am fi avut ajutorul pe care l-au avut Grecia, Spania, Italia, ei veneau şi lucrau la noi pe plantaţii“, a încheiat Dorin Vîrcan.
Campania „Cred în România“ poate fi susţinută de fiecare dintre noi. Dacă şi dumneavoastră cunoaşteţi oameni care cred în România, trimiteţi-ne povestea lor pe adresa de e-mail [email protected].
