22.8 C
Craiova
duminică, 15 septembrie, 2019
Acasă Local Dolj Unirea, comuna oamenilor tineri

Unirea, comuna oamenilor tineri

-

Deşi fenomenul depopulării satelor este unul care ia amploare în judeţul Dolj şi nu numai, mai există comune „vii“, în care de pe străzi răzbat râsete de copii. Unirea este una dintre puţinele aşezări din mediul rural în care tinerii au ales să rămână, iar şcolile nu s-au închis pentru că are cine să le calce pragul. Cei care îşi caută un trai mai bun peste hotare revin repede pe plaiurile natale şi investesc aici ceea ce au câştigat în străinătate. Plecarea lor răneşte însă sufletele copiilor, iar cadrele didactice spun că în şcoli ar trebui să existe consilieri care să îi ajute.

Marin Bădoiu, primarul din Unirea;

Numită iniţial Risipiţi, comuna Unirea este o aşezare în care îşi duc existenţa aproximativ 4.000 de locuitori, majoritatea tineri care au ales să rămână pe plaiurile natale. Munca pământului este cea care le asigură supravieţuirea, iar roadele sunt semnificative, având în vedere că zona a fost binecuvântată cu unul dintre cele mai fertile soluri din ţară. Pe lângă calităţile solului, investiţiile cu fonduri europene pe care fermierii le-au făcut în agricultură au crescut atât producţiile, cât şi preţurile terenurilor. Astfel, anul trecut s-au obţinut producţii şi de 12 tone de porumb la hectar şi de şase tone de grâu la hectar. Cât priveşte preţul unui hectar de teren, acesta ajunge şi la 30.000 de lei. „Nu avem ape, nu avem păduri, dar avem un teren fertil, iar oamenii de pe urma pământului îşi câştigă existenţa. Se cultivă grâu, porumb, ovăz, iar în ultimul timp s-a mărit suprafaţa de rapiţă la 500-600 de hectare, având în vedere că aceasta este o cultură profitabilă. Asociaţiile agricole au accesat fonduri europene, lucrează terenul la nivel european şi dau randament“, a spus primarul din Unirea, Marin Bădoiu.
Pe lângă cultura mare, mulţi dintre tineri au mizat şi pe legumicultură, domeniu care, de asemenea, a fost dezvoltat cu ajutorul fondurilor europene. Anul trecut, producţiile la varză au fost şi de 60 de tone pe hectar, iar autorităţile locale spun că legumele din Unirea ajung la consumatori din toată ţara. „Pe plan local se vinde mai puţin, avem o piaţă agroalimentară modernă, nou-construită, unde se vinde duminica, dar fiecare agricultor are circuitul lui. Oamenii merg şi pe vârf de munte şi de deal şi duc produse la cetăţenii pe care îi aprovizionează. Avem mulţi tineri care au văzut că din pământ îşi fac treaba, se dezvoltă, este o comună cu viitor. Mulţi au rămas acasă pentru că au văzut că se poate trăi din agricultură. Mai merg câteva luni prin ţară, dar revin, nu suntem o localitate în părăsire. Atunci când construim ceva, avem pentru cine“, a mai spus primarul.

Aproape 400 de copii în unităţile de învăţământ

Că aşa stau lucrurile o dovedeşte şi numărul mare de copii din localitate. În unităţile de învăţământ sunt înscrişi aproximativ 377 de elevi. 104 dintre aceştia sunt în învăţământul preşcolar, 150 la primar şi 123 la gimnazial. Cadrele didactice ale Şcolii Gimnaziale Unirea spun că înainte numărul lor era şi mai mare. „Am avut ani în care funcţionam şi cu peste 800 de copii. Îmi amintesc că în 2002, când am intrat eu în această unitate şcolară, aveam şi seria C, învăţam în patru localuri. Acum, se nasc din ce în ce mai puţini copii, intră în grădiniţă în fiecare an o clasă, maximum două de copii de grupă mică, în timp ce pe atunci intrau trei-patru grupe mici“, a spus Castelia Dugăiaşiu, directoarea Şcolii Gimnaziale Unirea.
Spre deosebire de alte comune, la Şcoala din Unirea, mai bine de jumătate din cadrele didactice provin din localitate, ceea ce este un avantaj atât pentru elevi, cât şi pentru conducerea unităţii de învăţământ. „Şi mie, ca manager, îmi este foarte uşor să îmi desfăşor activitatea atâta timp cât am cadre didactice localnice. Anul trecut, când a fost vremea foarte grea, trebuia să constitui comisia de simulare a evaluării naţionale şi cursurile erau suspendate. Am făcut apel la toate cadrele didactice din localitate şi astfel am reuşit să constitui comisia“, a adăugat Castelia Dugăiaşiu.

Unirea este una dintre puţinele aşezări din mediul rural în care tinerii au ales să rămână

„Ar fi ideal dacă am aduce un psiholog în fiecare unitate de învăţământ“

Deşi sunt puţini, există şi părinţi care aleg să muncească peste hotare, unii doar pe perioadă determinată. Plecarea lor, lipsa afecţiunii părinteşti, dorul de ei lasă răni adânci în sufletele copiilor şi şterg zâmbetul de pe chipul lor. Acest lucru se răsfrânge şi asupra comportamentului celor mici, iar cadrele didactice fac tot posibilul să îi ajute. Pentru a reuşi în acest demers, spun însă că ar avea nevoie de ajutor specializat, iar acest lucru lipseşte din şcolile din mediul rural. „Am observat că aceşti copii sunt traumatizaţi pentru că le lipseşte afecţiunea părinţilor. Copiii nu au nevoie de bani, ci de afecţiunea părinţilor. Am observat că sunt probleme în special la elevii de clasele a şaptea sau a opta, întrucât ei se află la o vârstă foarte periculoasă. Le explic că trebuie să înveţe pentru a putea să se apere şi să discearnă binele de rău. Ar fi ideal dacă am putea să aducem un psiholog în fiecare unitate de învăţământ. Noi nu avem în unitate aşa ceva. Cadrele didactice, cu dăruire şi vocaţie, se ocupă de educaţia acestor copii“, a mai spus Castelia Dugăiaşiu.
În afară de psiholog, unităţile de învăţământ din mediul rural duc lipsă şi de cadre medicale care să îi ajute pe copii. Şi acest post este suplinit tot de către profesori. „Acum, în epidemie de gripă, noi suntem obligaţi să facem triajul copiilor, dar fără să avem cunoştinţe medicale“, a mai spus directoarea Şcolii Gimnaziale Unirea.
Implicarea cadrelor didactice şi dăruirea elevilor duc la rezultate, iar elevii care absolvă cursurile Şcolii Gimnaziale Unirea studiază apoi la licee din Craiova, Calafat şi Pleniţa.

Fondurile europene, sursă de finanţare în dezvoltarea comunei

Mulţi dintre ei revin în localitate şi spun că vor să pună umărul la dezvoltarea satului natal. La fel procedează şi autorităţile locale, care fac demersuri să modernizeze comuna, în special cu fonduri europene. Cei mai importanţi paşi au fost deja făcuţi. „La venirea mea în primărie, în anul 2000, cizma era la modă, se mergea prin noroaie atunci. Între timp am stabilizat drumurile prin pietruire, iar alimentarea cu apă deja s-a finalizat şi avem un proiect de extindere, în valoare de 2,2 milioane de lei. Avem iluminat public în toată localitatea, precum şi un proiect de modernizare şi extindere, şi vrem să achiziţionăm becuri economice. Am construit un cămin cultural nou, modern, precum şi o bază sportivă în curtea unui local de şcoală, prin GAL Calafat. Tot prin GAL am luat şi un tractor pentru situaţiile de urgenţă, cu toate utilajele pentru deszăpezit, astfel încât să nu mai depindem de nimeni. De asemenea, am construit o piaţă agroalimentară modernă, precum şi un stadion pentru tineri“, a spus primarul Marin Bădoiu.
În prezent, în comuna Unirea se lucrează la reţeaua de canalizare, care va fi finalizată anul acesta, iar apoi va demara asfaltarea străzilor din localitate. În planurile autorităţilor se mai află şi construirea unei săli de sport pentru tineri.

Monica Stuparu
Monica Stuparu
Lucrează din 1998 la Gazeta de Sud şi consideră că unul dintre secretele reuşitei în acest domeniu este seriozitatea. E o persoană deschisă la ceea ce este nou, iar cea mai recentă provocare este să descopere tot ce se întâmplă în sistemul medical din Oltenia şi să ofere cititorilor informaţii corecte şi echidistante.

Logitech MX, mouse-ul vertical de birou

Logitech MX Vertical este un model disponibil pe piaţă de ceva vreme, care atrage atenţia datorită formei sale „ciudate” la prima vedere, care promite să ajute utilizatorii care stau mult timp la birou.

Motorola One Zoom a fost lansat oficial

Motorola One Zoom se face remarcat prin designul său cu suprafeţe din metal şlefuit şi sistemul quad-camera performant. Noul model One Zoom pune accent pe calitate şi versatilitate la obţinerea de poze.