8.7 C
Craiova
marți, 19 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCe se ascunde în spatele creşterii salariului minim

Ce se ascunde în spatele creşterii salariului minim

Dacă va creşte salariul minim de la 1 noiembrie, un angajat plătit cu un astfel de salariu va încasa în plus cu 101 lei faţă de luna precedentă, însă costul cu forţa de muncă al unei firme creşte cu 184 de lei pentru fiecare salariat plătit cu minimul pe economie. Analiza GdS scoate la iveală care este adevărata miză a majorării salariului minim: statul va încasa doar din Dolj în plus cu circa 4.150.000 de lei pe lună din impozite şi contribuţii pentru cei 50.000 de salariaţi plătiţi cu salariul minim, bani care vor fi suportaţi tot de angajatori. Au firmele bani în buget să acopere aceste costuri venite „peste noapte“? Iată ce spune mediul privat de afaceri.

Guvernul intenţionează ca de la 1 noiembrie 2018 să majoreze salariul minim pe economie de la 1.900 de lei brut, cât este acum, la 2.080 de lei brut. Persoanele angajate cu salariul minim ar încasa 1.263 de lei după o lună de muncă, faţă de 1.162 de lei, cât primesc în prezent. Pentru angajaţi, măsura este încurajatoare, aceştia primind la salariu mai mult cu 101 lei pe lună decât încasează acum. Doar că aceste creşteri salariale vor fi suportate tot de către firmele angajatoare. În mediul privat, mai multe voci susţin că devansarea creşterii salariului minim de la 1 ianuarie 2019, când trebuia să se producă, la 1 noiembrie 2018 ar fi din cauza faptului că statul are nevoie de bani la buget, pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, iar din lipsă de fonduri, necesarul statului ar fi acoperit de firmele private, forţate prin puterea legislaţiei fiscale impuse să plătească impozite şi contribuţii mai mari, pentru aceiaşi angajaţi.
Se propune un salariu minim brut pe ţară de 2.350 de lei pentru angajaţii cu studii superioare sau pentru angajaţii cu 15 ani vechime.

Măsurile guvernului, plătite de mediul de afaceri

Salariile sunt destul de mici în România, comparativ cu alte state europene, iar salariul minim pe economie este printre cele mai mici din Europa. Însă creşterea bruscă a acestui salariu minim de la o lună la alta pune presiune mare pe mediul de afaceri. Dacă măsurile de creştere a salariului minim ar fi luate după un calendar clar, bine stabilit, şi s-ar ţine cont de potenţialul firmelor care au angajaţi plătiţi cu salariul minim, atunci nici firmele private nu ar avea de suferit, deoarece şi-ar putea bugeta din timp majorările impuse.
GdS a efectuat o analiză comparativă pe cele două niveluri ale salariului minim pe economie. La ora actuală, la un salariu minim brut de 1.900 de lei pe lună, angajatul încasează 1.162 de lei. Contribuţia la asigurări sociale (CAS) este de 475 de lei pe lună, la asigurările sociale de sănătate (CASS) ajunge la 190 de lei, iar impozitul pe venit reprezintă 73 de lei pe lună. Angajatul achită la stat 738 de lei pe lună, iar angajatorul mai dă în plus 43 de lei, sub forma contribuţii asigurătorii pentru muncă. În total, statul încasează 781 de lei.
La un salariu minim de 2.080 de lei, salariatul va încasa 1.263 de lei, adică fix cu 101 lei mai mult decât în prezent. Angajatul va plăti la stat CAS (25%) de 520 de lei, CASS (10%) în sumă de 465 de lei pe lună şi impozit pe venit (10%) de 89 de lei. În total, angajatul plătit cu salariul minim pe economie achită la stat 817 lei pe lună. Se adaugă o contribuţie asiguratorie pentru muncă (CAM, de 2,24%) de 47 de lei. Statul încasează de pe urma salariatului 864 de lei, în creştere cu 83 de lei pe lună faţă de perioada de până acum. De asemenea, cheltuiala totală a angajatorului cu un singur salariat plătit cu salariul minim este de 184 de lei pe lună. La 100 de angajaţi, efortul financiar al firmei ar trebui să fie de luna viitoare de 18.400 de lei pe lună, pentru a susţine fondul de salarii. O firmă din Craiova care activează în domeniul pazei şi are circa 1.200 de slariaţi, majoritatea plătiţi cu salariul minim, va trebui să suporte un efort financiar în plus de circa 220.800 de lei începând de luna viitoare, faţă de o lună normală, dacă majorarea salariului minim se aprobă.

În Dolj există 50.000 de angajaţi plătiţi cu salariul minim

Peste o treime din numărul total de angajaţi din Dolj sunt plătiţi cu salariul minim, respectiv aproximativ 50.000 de persoane, adică 37,64% din totalul angajaților din economia Doljului, conform datelor solicitate de GdS de la Inspecţia Muncii, în urmă cu două luni. Efortul financiar al firmelor care au aceşti 50.000 de angajaţi (efort ce trebuie suportat de angajatori în plus faţă de luna precedentă) va fi de 9.200.000 de lei pe lună, în total, conform calculelor GdS. Statul va încasa, pentru luna noiembrie, de la firmele din Dolj care au angajaţi plătiţi cu salariul minim în plus cu aproximativ 4.150.000 de lei faţă de contribuţiile şi impozitele ce trebuie pătite pe luna octombrie. Deci dintr-un singur judeţ, bugetul de stat primeşte în plus 4.150.000 de lei din majorarea salariului minim, bani stabiliţi „din pix“ de guvernanţi, dar care trebuie să fie plătiţi efectiv de mediul privat. Odată ce va fi majorat salariul minim, aceşti bani vor reprezenta un venit sigur şi fix pentru bugetul statului.

„Sunt rupţi de realitatea din economia reală“

Contactat de GdS, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Dolj, Gabriel Vlăduţ, a condamnat rapiditatea cu care guvernul intenţionează să majoreze salariul minim pe economie de la o lună la alta, de la o zi la alta. „Pentru întreprinderile mici şi mijlocii este o greutate în plus o eventuală majorare a salariului minim de la o lună la alta. Multe IMM-uri nu vor face faţă majorărilor salariale impuse prin legislaţie. Nu pot să îşi adapteze bugetul de la o lună la alta şi nu au cum să îşi facă prognoze corecte pentru afacerile lor“, a precizat Vlăduţ.
Lipsa de predictibilitate a politicilor fiscale aduce mari deservicii mediului privat, din cauza modificărilor rapide. „Nu doar lipsa de bani la buget îi determină pe guvernanţi să ia astfel de măsuri grăbite, ci incapacitatea de a aface o prognoză reală a veniturilor la buget. Realmente, cei din guvern nu ştiu în ce situaţie precară se află multe dintre IMM-urile din România la ora actuală. Nu poţi să faci astfel de majorări de salarii de la o zi la alta. Sunt rupţi de realitatea din economia reală“, a spus Gabriel Vlăduţ, noul preşedinte al CCI Dolj.
Mediul de afaceri local consideră că salariile trebuie să crească atunci când piaţa o cere, când firmele au resurse financiare sau când doresc să îşi păstreze angajaţii valoroşi. „Unul din rolurile statului ar trebui să fie crearea unui mediu prietenos pentru investitori, din punct de vedere al fiscalităţii, infrastructurii de afaceri, pentru a încuraja inițiativa privată, care, la rândul ei, creează locuri de muncă. O astfel de iniţiativă legislativă privind salariul minim va pune pe butuci economia României, va pune o presiune imensă pe IMM-uri și va încuraja munca la negru. Contractul de muncă e o prestare de servicii, în schimbul unei sume de bani. Problema e că sunt joburi, meserii care pur și simplu nu produc 2.080 de lei pe lună. (…) Nu mai spun că cererea pe piața muncii e mare, iar oferta e mică, fiindcă forța de muncă a plecat din țară. Nu-și mai permite nimeni să ofere salarii mici…“, a precizat un antreprenor din Dolj. El a mai declarat că sunt domenii de activitate în care adaosurile sunt foarte mici şi niciun client pentru care lucrează firma sa nu ar accepta subit, de la o lună la alta, creşterea costului mărfurilor, pentru că a crescut costul cu forţa de muncă. „Dacă ar exista un calendar clar al majorărilor salariului minim de la un an la altul sau din doi în doi ani, atunci şi firmele pot să negocieze aceste creşteri cu partenerii de afaceri. Poate că firmele care lucrează cu statul şi au marje mari de profit nu sunt afectate, dar noi care tragem din greu în economia privată suntem îngrijoraţi“, a precizat antreprenorul doljean.

Salariile au crescut în Dolj, aşa cum a dictat piaţa

În luna iulie a acestui an, salariul mediu net în Dolj a fost de 2.489 de lei, în creştere cu 337 de lei faţă de anul anterior. În unele domenii de activitate, salariile au crescut în mod natural, ca o cerinţă a pieţei muncii. Angajatorii au majorat salariile în domeniile în care firmele găsesc cu greu angajaţi.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, salariile au crescut în România cu 24% faţă de anul trecut, însă preţurile de consum au urcat cu 27%. Cu alte cuvinte, inflaţia a acoperit majorările salariale din economie.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS