Unii sunt atât de săraci încât nu au ce să pună pe masă copiilor. În aceeași Românie, alții aruncă la gunoi sute de kilograme de mâncare.
În țara noastră, anual, aproximativ o treime din produse sunt irosite. Din păcate, nu există o statistică exactă în ceea ce privește cantitatea de mâncare risipită de români. Unii spun că peste 2,2 milioane de tone, în timp ce alții spun că depășește 2 milioane și jumătate de tone.
Cert este că peste 6.000 de tone de alimente ajung la gunoi în fiecare zi. Această risipă are loc în condițiile în care țara noastră este cea mai săracă din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. Autoritățile trag un semnal de alarmă pentru a reduce risipa de mâncare. Pe de altă parte, medicii atrag atenția asupra afecțiunilor cauzate de alimentație nepotrivită.
Siguranța alimentației este o problemă ascunsă și de multe ori trecută cu vederea. Cei mai mulți oameni care suferă de diaree nu consultă un medic. Bolile și decesele pot fi atribuite altor cauze, chiar și atunci când sunt vinovate alimentele pe care oamenii le-au consumat. Bolile transmise prin alimente cauzate fie de o infecție acută cu un agent patogen, fie de expunerea cronică la substanțe chimice sunt în mare parte subraportate.
„Nimeni nu are cifre exacte privind efectul acestora în societate. Tot ce știm este că populațiile cele mai vulnerabile, copiii și persoanele în vârstă, sunt în creștere și, prin urmare, numărul de persoane aflate la cel mai mare risc de boală se extinde. În ceea ce privește siguranța alimentelor în Europa, conform Raportului ECDC/EFSA, campylobacterioza umană rămâne cea mai frecventă boală cu transmitere alimentară“, spun medicii din cadrul Centrului Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate.
Unul din opt copii merge la culcare flămând
În mediul rural, peste 70% dintre familii nu le pot oferi copiilor o alimentație de calitate, iar unul din opt copii merge la culcare flămând. În ultimii doi ani, aproape s-a dublat numărul copiilor care beneficiază de mai puțin de două mese pe zi, iar abandonul școlar este în creștere, reiese din studiul „Bunăstarea Copilului în Mediul Rural- 2018“, realizat de Fundația World Vision România.
La polul opus stau milioane de tone de mâncare aruncată tot de români.
În România, statistica indică cinci milioane de deşeuri alimentare anual, reprezentând între o treime şi jumătate din cantitatea totală de hrană destinată consumului uman produsă într-un an, adică aproximativ 250 kg/locuitor, faţă de 179 kg/locuitor, media europeană, în timp ce aproximativ 25% din populaţia ţării trăiește la limita sărăciei şi întâmpină dificultăţi în procurarea hranei zilnice.
„În România se aruncă peste 10% din mâncarea cumpărată“
Un român aruncă zilnic peste 350 de grame de mâncare, ajungând să risipească anual 129 de kilograme de alimente. Din această cantitate, 24% este mâncare gătită, 22% – fructe, 21% – legume, 20% – produse de panificație, 11% – produse lactate și 1% – carne.
Risipim aproape cât media europeană, deși avem venituri mult mai mici și cheltuim cam 40% din ele pe mâncare.
„Risipa alimentară este o problemă în UE, unde sunt irosite anual aproximativ 88 milioane de tone de alimente, în jur de 20% din totalul alimentelor produse. În România se aruncă peste 10% din mâncarea cumpărată. Cei care au cele mai mari câştiguri fac și cea mai mare risipă, iar cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare. În acelaşi timp, un copil din doi, cu vârsta de până la șase ani, se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, se arată într-un studiu al Ministerului Agriculturii (MA). Mai mult, 15% din populaţie este obeză, iar o treime supraponderală. Având în vedere că cea mai mare parte a banilor câştigaţi se regăsesc în mâncare, este de semnalat că peste 10% din alimente ajung la gunoi. Conform unui studiu realizat de Ministerul Agriculturii, cei care risipesc hrană mai mult de 10% se aprovizionează preponderent din supermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum magazine mici, piaţa agroalimentară sau de la ţară“, atrag atenția medicii Centrului Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate.
„Alimentele pot conţine bacterii, virusuri, paraziţi“
Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, Organizația Mondială a Sănătății a ales să promoveze siguranţa alimentaţiei pentru că bolile transmise prin alimente duc anual la decesul a două milioane de persoane, dintre care o proporţie însemnată sunt copii.
„Alimentele pot conţine bacterii, virusuri, paraziţi sau substanţe chimice care sunt responsabile de peste 200 de maladii, de la boala diareică acută şi până la cancer. Apare un ciclu vicios între bolile digestive şi malnutriţie, ce afectează în particular sugarii, copiii mici, vârstnicii şi persoanele cu alte patologii. Bolile transmise prin alimente pot influenţa dezvoltarea socio-economică prin împovărarea sistemelor de sănătate, afectarea economiilor naţionale, a turismului şi comerţului“, spun medicii.
Siguranța alimentară este reglementată la noi în țară prin Legea nr. 150/2004 privind siguranța alimentelor reprezentând baza pentru asigurarea unui înalt nivel de protecție a sănătății oamenilor și a intereselor consumatorilor.
În România apar în fiecare an în jur de 2.500 de cazuri noi de hepatită A
Hepatita este o boală care face aproape la fel de multe victime ca SIDA, cauzând aproximativ 1,5 milioane de decese în fiecare an. În România, hepatita este o problemă de sănătate publică. În țara noastră apar în fiecare an în jur de 2.500 de cazuri noi de hepatită A, în vreme ce media europeană este de 600 de cazuri. Numărul celor infectaţi ar putea fi însă mult mai mare. Hepatita A continuă să fie o problemă de sănătate publică în România. Și în Oltenia, această afecțiune încă îmbolnăvește mulți oameni. Specialiştii spun că ţara noastră ocupă locul întâi în Europa într-un clasament al incidenţei hepatitei A. Din această cauză, numărul bolnavilor cu afecţiuni la ficat este în creştere. Cele mai multe focare au fost cauzate de nerespectarea normelor de igienă, aglomerărilor și au evoluat în comunități cu status social precar.
Medic: „Oamenii trebuie să fie foarte atenți“
Ceea ce este foarte important de reţinut în cadrul acestei forme de hepatită este faptul că transmiterea bolii se face pe cale orală, prin contact direct cu rezervorul de infecţie. Una dintre cauzele cel mai des întâlnite sunt mâinile murdare, motiv pentru care hepatita virală A este cunoscută şi ca „boala mâinilor murdare“. Altă cale de transmitere este prin contact indirect, prin obiecte contaminate, cum ar fi vase de noapte, muşte, instrumentar medical. Rezervorul virusului este constituit în exclusivitate de om. Boala nu se ia prin: strănut, tuse, statul lângă persoana bolnavă sau îmbrăţişare. „Oamenii trebuie să fie foarte atenți. În unele localități doljene, apa nu este bună pentru consum și oamenii trebuie să aibă foarte mare grijă. În momentul în care apare un focar, medicii merg în teren, fac testări și dezinfecție. Boala poate să afecteze atât copiii, cât și adulții. Noi am făcut cât de des s-a putut acțiuni de informare, oamenii trebuie însă să fie conștienți că, mai ales când e vorba de o astfel de afecțiune, ceea ce contează este igiena, de care fiecare este responsabil“, a explicat dr. Narciza Dinică, medic specialist în sănătate publică în cadrul DSP Dolj
