Halda de cenușă din Valea Mânăstirii unde Termocentrala Craiova II depune cenușa rezultată în urma procesului de ardere a cărbunelui (Foto: Lucian Anghel)

Halda de cenușă, locul cunoscut sub denumirea de Valea Mânăstirii, unde Termocentrala Craiova II depune cenușa rezultată în urma procesului de ardere a cărbunelui, continuă să dea bătăi de cap locuitorilor din zonă. Este vorba de localitățile Șimnicul de Sus, Craiova, Șimnicul de Jos și Mischii. Este suficient ca vântul să bată puțin mai tare și aerul devine irespirabil, simți că te sufocă pulberea fină. Cenușa se întinde pe sute de kilometri pătrați și se înalță deasupra culturilor, caselor, drumurilor, cu toate fiind acoperite cu pulbere ca și cum s-ar afla în vecinătatea unei fabrici de ciment. Oamenii se plâng de ani buni, dar nimeni nu-i ia în seamă, iar cenușa îi otrăvește. „De un an, nu mai putem să trăim din cauza cenușii care vine de la haldă, de unde se ridică nori imenși. Nu putem să punem rufele la uscat, copiii nu pot respira. Nu mai vorbesc de culturi… Livada de pomi este un adevărat dezastru. Cenușa din haldă ajunge până în localitatea Albești, iar Garda de Mediu nu face nimic, primăria la fel. Este inadmisibil“, spune Constantin Brat din localitatea Șimnicu de Sus.

Halda de cenușă din Valea Mânăstirii unde Termocentrala Craiova II depune cenușa rezultată în urma procesului de ardere a cărbunelui (Foto: Lucian Anghel)

Localnicii spun că situația s-a înrăutățit în ultima lună, când din cauza căldurii crusta de deasupra haldei a crăpat și vântul spulberă cu ușurință pulberea. Vinovată de poluarea zonei este chiar Termocentrala Craiova II, care nu umezește cenușa din acest depozit, mai ales în perioada în care bate vântul.
„De aproximativ o lună nu mai putem să respirăm, să ieșim din casă, să aerisim, să uscăm rufele. Ne îmbolnăvim din cauza cenușii și noi, și copiii noștri. Această stare de fapt se repetă an de an, durează de mai mult de zece ani și nimeni nu a luat nicio măsură. Nu se mai poate trăi în această comună“, spune Daniela Nicola, localnică în Șimnicu de Sus.

Reprezentanții Termocentralei Craiova II spun că respectă reglementările de mediu

În schimb, reprezentanții Termocentralei Craiova II spun că s-au investit sume considerabile în ultimii ani, pentru respectarea reglementarilor de mediu prevăzute de legislația națională, precum și a normelor europene de mediu. În plus, depozitul Valea Mânăstirii este un unul cu deșeuri nepericuloase. „În prezent, zgura și cenușa sunt transportate și depuse în depozitul Valea Mânăstirii, utilizându-se cea mai bună tehnologie disponibilă, respectiv tehnologia «fluidului dens», în conformitate cu recomandările Directivei Europene nr. 2010/75UE privind emisiile industriale, fapt ce a permis diminuarea spulberărilor considerabil față de situația anterioară, când se utiliza exclusiv sistemul clasic de hidroamestec. Într-adevăr se mai întâmplă astfel de spulberări în perioada aprilie – mai, când acea crustă care acoperă halda crapă și pulberile sunt atrenate mai ușor de curenții de aer. Noi încercăm permanent să umezim cenușa din acest depozit. Totodată, încercăm să o valorificăm, fiind solicitată, ce-i drept în cantități destul de mici, de producătorii de ciment“, a declarat Dan Vasile, membru al Directoratului Complexului Energetic Oltenia (CEO).

Amendă de la Garda de Mediu

Joi, deși vântul nu bătea cu foarte mare putere, totuși nori de praf acopereau întreaga haldă și erau purtați de curenții de aer spre zonele populate. Până și Garda de Mediu recunoaște dezastrul pe care îl provoacă cenușăria de la Termocentrala Craiova II, motiv pentru care unitatea a și fost sancționată. „Cunoaștem situația de la halda de cenușă. În luna aprilie am făcut verificări în acest loc și am aplicat sancțiuni. Mai precis, pe 14 aprilie am aplicat o amendă în valoare de 50.000 de lei, Termocentralei Craiova II. Ei trebuie să respecte anumite procedee, să umezească încontinuu cenușa din acest depozit“, a explicat Gheorghe Călinoiu, comisarul-șef al Gărzii de Mediu Dolj.

Ce este halda de cenușă

În fapt, halda de cenușă este un depozit care se întinde pe o suprafață de 160 de hectare, la doar câțiva kilometri de orașul Craiova și comuna Mischii. Cenușa de la Termocentrale II Craiova, din Bariera Vâlcii, este depozitată în trei celule, primul compartiment este supraînălțat la o cotă de 183 de metri, față de nivelul mării, iar compartimentele doi și trei sunt umplute. Aici se află destulă cenușă care poate fi antrenată de curenții de aer atunci când sunt rafale puternice de vând. Ca pulberile de cenușă să nu mai fie luate de curenții de aer, cei de la Termocentrale II Craiova trebuie să umecteze cenușa din acest depozit, cu precădere când bate vântul. În plus, cenușa trebuie amestecată cu un catalizator care are rolul să o întărească în momentul în care aceasta este deversată în depozit. Mai mult, Termocentrale II trebuie să planteze în jurul depozitului o perdea de protecție, adică arbori și arbuști.

Maria CERNĂTESCU
A absolvit Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu” din Universitatea din Craiova şi lucrează în presa scrisă din 2004. În momentul actual este unul dintre puţinii jurnaliști locali care se ocupă de domeniul asociaţiilor de proprietari.