În urmă cu patru ani, meșterul cizmar a apărut în Gazeta de Sud. De atunci, el păstrează ziarul pe măsuța atelierului său din Bigul Nou, situat în Craiovița Nouă.

Un meșter craiovean a dus meseria de cizmar la cel mai înalt nivel. Cu o minte ageră și o gândire antreprenorială sănătoasă, Felix Bonciog a revoluționat meseria pe care o practică de 19 ani, a înființat prima fanciză de cizmărie din țară și instruiește alți meșteri din diverse orașe ale țării care să ducă mai departe cunoștințele din domeniu. Primele ateliere francizate sunt în Craiova, Severin și urmează unul în Sibiu.

De ani buni, doi tineri, soț și soție, împreună cu alți membrii ai familiei lor, repară încălțămintea craiovenilor. Cei mai mulți craioveni îi știu pe Felix și Vasilica Bonciog din atelierul de cizmărie de pe strada Horia din Craiova, aproape de zona numită Rotonda, însă în ultimii ani familia Bonciog a dat o altă imagine meseriei de cizmar.
La cei 44 de ani ai săi, Felix Bonciog practică meseria de 19 ani și este cunoscut de multă lume drept un profesionist în ale cizmăriei. El a dorit să evolueze, să fie în pas cu vremurile și cu cerințele clienților săi. Ieri l-am regăsit la cel de-al doilea atelier Cizmăria Mea din Craiova, în spațiul comercial numit Bigul Nou, din Craiovița Nouă. Pe tânărul meseriaș l-ați cunoscut și în paginile Gazetei de Sud, în 2014, când am prezentat povestea lui, cu titlul „Cizmăria, ca o artă“. În cochetul atelier din Bigul Nou, Felix Bonciog are pe masă ziarul Gazeta de Sud din 13 august 2014 în care a fost publicată povestea sa și a soției, ziar care de la apariție a stat doar pe masa din atelierul situat în Bigul Nou.
Bonciog se mândrește că în cizmăria sa intră și persoane cu încălțăminte foarte scumpă, clienți care au încredere în lucrul de calitate al craioveanului și al echipei sale.

Prima franciză tehnică de cizmărie din România

Gândirea de antreprenor a lui Felix Bonciog a condus la dezvoltarea cizmăriei printr-un concept modern. El a obținut autorizație să funcționeze ca francizor și a început să dezvolte prima rețea de franciză tehnică din România, în domeniul cizmăriei. „Noi suntem «fabrica» de meseriași“, spune Felix Bonciog atunci când vorbește despre franciza sa: „Se întâmplă să facem progrese cu toții, în tot ceea ce facem. Mediul privat, în special, este pus în situația de a se reinventa, readapta la cerințele pieței. În linii mari, orice afacere poate fi francizată și francizezi atunci când ai ceva de spus. Când aud de francize, unii se gândesc doar la covrigi și clătite. Noi oferim traininguri pentru personal, moduri prin care îi ajutăm să își deschidă ateliere de cizmărie (contacost – n.r.). Anul acesta se va deschide la Sibiu prima unitate francizată 100% românească și 100% din mediul privat. În total, la ora actuală avem în franciză cele două unități din Craiova și unitatea pilot de la Drobeta Turnu-Severin, care ne-a ajutat foarte mult să demonstrăm că este viabil ceea ce facem, mai ales tehnica de lucru, pe care cei de acolo au adoptat-o de la noi, și, în felul acesta, franciza poate să meargă mai departe“.
Tânărul antreprenor consideră că prin sistemul de franciză și prin legislația aferentă îi este protejată tehnica de lucru din lanțul Cizmăria Mea. Craioveanul este mândru că poate instrui alți meșteri din țară, care să poată lucra cu tehnica implementată de Cizmăria Mea, prin acest sistem de francizare. „În acest moment, pe noi, cei din mediul privat din acest domeniu, statul nu ne ajută cu nimic. Nici cu o școlarizare, nici cu o specializare. Cu nimic. În acest fel, noi a trebuit să francizăm, să îi școlim pe oameni, să le arătăm calea, iar ei ne ia pe noi ca model. Fiind o franciză care se bazează pe tehnică de lucru ești sigur să nu are cum să pice afacerea“, a menționat tânărul. El a spus că a fost contactat de o tânără din Iași care dorește să deschidă o franciză Cizmăria Mea și să obțină fonduri pe programul Start-up Nation, pentru sesiunea următoare de depunere de proiecte.

Curierat în domeniul cizmăriei, încă o premieră

Felix Bonciog se pliază pe nevoile clienților și se gândește cum să facă să îi sprijine pe aceștia. Astfel, el a înființat primul curierat de cizmărie din zonă, în sensul că ridică încălțămintea deteriorată de la domiciliul clienților sau de la locul de muncă, o repară, apoi o transportă acasă la client, contra unui comision de transport.
Dificultățile nu sunt puține. Bonciog spune că de curând a investit într-o instalație cu care vopsește încălțămintea din piele întoarsă, dar nu a găsit în țară vopseluri de calitate, fiind nevoit să aducă din import, pentru că meșterul nu vrea nicio clipă să facă rabat de la calitate. Și materialele folosite la repararea sau recondiționarea încălțămintei sunt din import. „Omul dacă dă un ban se așteaptă să primească un serviciu de calitate și de aceea utilizăm cele mai bune materiale, chiar dacă sunt mai scumpe cu circa 20%, pentru că le aducem de peste graniță“, a spus Bonciog.

„Noi nu putem să ne mărim salariile doar printr-o decizie, ci doar dacă producem“

Meșterul care a revoluționat meseria de cizmar spune că în mediul privat nu pot fi date salarii mai mari decât ceea ce produce angajatul, pentru că în acest sector exact pentru ceea ce produci încasezi bani de la clienți. Nimic mai mult. „Noi nu suntem ca unitățile de stat unde, produc sau nu produc, ei își iau salariile. La noi nu se poate așa ceva. Noi nu putem să ne mărim salariile doar printr-o decizie. Noi, pur și simplu, dacă încasăm, mâncăm. Dacă nu încasăm, nu mâncăm“, a spus specialistul în cizmărie.
Sistemul educațional nu mai produce de mulți ani astfel de meșteri, pentru că s-a observat că majoritatea nu rămâneau în sistem, astfel că mulți dintre cizmari, care încă lucrează sunt în vârstă.
În privința modificărilor fiscale de dată recentă, Felix Bonciog susține că oamenii au nevoie de mai mulți bani la salariu, „însă noi, ca să facem față acestor modificări fiscale, a trebuit să dăm un om afară. Pe acel angajat eu l-am pierdut, pentru că l-am format foarte greu, dar a trebuit să renunț la el. Credeți-mă că nu am de unde să dau atâția bani la stat! A trebuit să ne reorganizăm. Mă surprinde faptul că oameni care au ajuns cumva prin ministere sau oameni care poate că nu au lucrat niciodată în mediul privat – și nu acuz pe nimeni anume – vin și spun că așa este în mediul privat: «Poți să mori, să închizi afacerea și asta este!». Noi am vrea ca statul să ne fie partener. Și nu este vorba numai de mine, ci în general de mediul privat. Noi am vrea ca statul să deschidă mai bine ochii către noi ăștia care muncim și producem ceva în mod real. Dacă dăm o lege ca să ne fie de mâine mai bine la toți, atunci haideți să fie legea astfel încât chiar să ne fie bine la toți! Salariul minim pe economie a crescut mai mult pentru a crește contribuția plătită la stat. Asta am văzut-o din start“, a explicat specialistul în cizmărie, argumentând că atunci când cresc salariile, obligatoriu și mediul antreprenorial trebuie să crească prețurile. Francizorul de cizmărie a mai povestit cum i-a arătat chiar nepotului său, care lucrează la unul dintre atelierele de cizmărie din Craiova, câți bani plătește la stat un angajator pentru un angajat, sau altfel spus „câți bani ia statul pentru că tu muncești, bani pe care tot eu îi plătesc pentru tine“. După efectuarea transferului de contribuții de la angajator la angajat, 45% din venitul brut al unui angajat se duce la stat, dar cel care reține și virează acei bani către stat este tot angajatorul.
Felix Bonciog le dă multora o lecție de economie reală, făcând comparație între impozitele plătite de stat și de mediul privat: „Impozitele (pe salarii – n.r.) sunt diferite între stat și privat. Statul ia banii de impozite dintr-un buzunar și îi bagă în altul, pe când privatul produce bani pentru stat în mod real, pentru că privatul este singurul care plătește impozite reale către stat“.

„Suntem groapa de gunoi a Europei“

Felix Bonciog plănuiește ca în viitor să pună bazele unei asociații a meșterilor cizmari din țară, pentru a avea o voce unitară în fața autorităților. Această asociație este planificată să fie înființată chiar anul acesta. „Vrem să atragem atenția că noi ocupăm o componentă importantă pe latura ecologiei, a protejării mediului. Reparând încălțările acestea, nu mai ajung la groapa de gunoi. Vrem să atragem atenția și asupra opririi intrărilor de încălțăminte second-hand în România, intrări care reprezintă un «cancer» pentru societatea noastră. Statul nu câștigă nimic din afacerile second-hand cu încălțăminte. Dimpotrivă, suntem groapa de gunoi a Europei din cauza multitudinii de încălțăminte ieftină, purtată, care intră în țară“, a mai atras atenția Felix Bonciog. Specialistul în cizmărie a evidențiat că pentru ca o societate să se dezvolte este nevoie ca micii întreprinzători, micii meșteri să fie încurajați de stat să se dezvolte.

Ramona OLARU
Lucrează din 2001 în mass-media şi consideră că cel mai important lucru în această meserie este corectitudinea. Jurnalist specializat pe domeniul economico-financiar, își călăuzește pașii după motto-ul „În afaceri, ca și în viață, trebuie să fii fair-play. Doar în acest fel câștigi cu adevărat!”