La Prefectura Dolj a avut loc, ieri, Seminarul Regional „Împreună pentru dezvoltarea durabilă“, una dintre cele opt dezbateri organizate la nivel național de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului. La întrunirea de la Craiova, prezidată de consilierul de stat László Borbély, coordonatorul acestui departament, s-au dezbătut subiecte care privesc dezvoltarea regiunii de sud-vest a țării, dar s-a ridicat și problema centralei nucleare de la Kozlodui, la inițiativa Acțiunii pentru Renașterea Craiovei (ARC).
Prefecți, președinți de consilii județene, primari, conducători ai instituțiilor deconcentrate din regiunea de sud-vest a țării, reprezentanți ai societății civile și mediului academic s-au întâlnit ieri, la Craiova, la Seminarul Regional „Împreună pentru dezvoltarea durabilă“ organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Potrivit Prefecturii Dolj, la întrunirea prezidată de consilierul de stat László Borbély, coordonatorul acestui departament, a fost adusă în discuție necesitatea revizuirii strategiei pentru dezvoltare durabilă, punându-se accentul pe rolul autorităților locale în această dezvoltare și pe conceptul de „smart city“.
Prezent la întâlnire, președintele Acțiunii pentru Renașterea Craiovei (ARC), avocatul Lucian Bernd Săuleanu, a ridicat problema centralei nucleare de la Kozlodui, susținând importanța asumării de către autoritățile române a responsabilității în legătură cu riscurile asociate obiectivelor nucleare din Bulgaria, „riscuri la care sunt expuse zeci de comunități din regiunea sudică a României, inclusiv Craiova“. „Cum unul dintre obiectivele-cheie ale Strategiei UE pentru Dezvoltare Durabilă, fundament al Strategiei Naționale a României în domeniu, îl reprezintă protecția mediului, este absolut necesar să ne aplecăm atenția asupra riscurilor implicate de Kozlodui. Nu putem neglija acest subiect, este o problemă-cheie, am putea spune că este călcâiul lui Ahile al Olteniei“, a spus Lucian Bernd Săuleanu, potrivit unui comunicat emis de ARC.
„Domnul consilier de stat Borbely a spus că principiul fundamental al dezvoltării durabile e să ne construim viața și societatea fără a afecta generațiile viitoare. Kozlodui e responsabilitatea noastră, a tuturor. E nevoie de o stabilire a priorităților, de un răspuns coerent din partea autorităților. Solicităm transparență, comunicare deschisă din partea autorităților pe acest subiect. Solicităm informarea comunității despre această problemă. Mi-aș dori să nu am dreptate, însă datele și aspectele juridice îmi spun că lucrurile nu sunt în regulă“, a mai spus Săuleanu.
Borbély: Și eu mi-aș dori să se renunțe la centralele nucleare
La evenimentul de ieri a luat cuvântul și alt reprezentant al Platformei civice anti-Kozlodui, Luminița Simoiu, președinte al Asociației Civice pentru Viață, care a scos în evidență organizarea defectuoasă a consultărilor și a dezbaterilor publice din trecut cu privire la subiectul Kozlodui. Un subiect care a fost adus în atenția publicului, în trecut, și de Gazeta de Sud. De altfel, GdS s-a implicat activ în problema Kozlodui, facilitând strângerea de semnături pentru organizarea, la Craiova, a unui referendum cu privire la extinderea obiectivelor nucleare de la Kozlodui. Intervențiile reprezentanților Platformei civice anti-Kozlodui au primit, până la urmă, și un răspuns din partea autorităților. „Sunt de acord că trebuie stabilite priorități și vă asigur că și eu mi-aș dori să se renunțe la centralele nucleare. Am înțeles mesajul dumneavoastră și voi ține legătura cu autoritățile pentru a vedea în ce stadiu ne aflăm“, a afirmat consilierul de stat László Borbély, potrivit ARC. La rândul său, președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, a precizat că este necesar ca autoritățile să fie mai active în această privință și că „problema obiectivelor nucleare de la Kozlodui este, într-adevăr, de maximă importanță pentru regiune“.
Cele mai recente proiecte aflate în derulare la Kozlodui, la numai patru kilometri de granița cu România, sunt megadepozitul pentru deșeuri radioactive, cu o capacitate de 350.000 de tone, pentru care lucrările au demarat la sfârșitul lunii august 2017, și extinderea duratei de exploatare a reactoarelor 5 și 6, aflate deja în funcțiune de 30 de ani. Pentru acest din urmă proiect, autoritățile bulgare nu au considerat necesară analiza de impact asupra mediului, socotind că este puțin probabil ca efectul negativ asupra mediului și populației să fie semnificativ, după cum susțin reprezentanții ARC.
La Seminarul Regional de ieri, de la Craiova, consilierul de stat László Borbély a vorbit și despre problema migrației, arătând că România este, după Siria, prima țară din care au plecat cei mai mulți cetățeni și că, în momentul actual, circa 17% din populație, ceea ce înseamnă aproximativ 35% din populația activă, lucrează în străinătate. Borbély a făcut referire și la sănătatea românilor, scoțând în evidență un alt aspect negativ: România este pe locul doi în Uniunea Europeană, după Grecia, la rata folosirii antibioticelor, un obicei ce se dovedește extrem de nociv.
