După aplicarea Legii salarizării unitare, există foarte mari diferențe salariale între lucrători, comparativ cu pregătirea fiecăruia. Iată cât câștigă un medic rezident și unul specialist, un profesor debutant și unul cu experiență sau un polițist local sau unul de la rutieră, precum și un primar, viceprimar sau alt lucrător din administrația publică.
Aplicarea Legii salarizării unitare bagă zâzanie între diverse categorii de persoane care lucrează la stat, în diverse medii de activitate. Astfel că s-a ajuns la situații în care persoane care au o pregătire profesională intensă, cu mulți ani petrecuți în școală și cu studii superioare de lungă durată, să aibă salarii destul de mici.
În timp ce profesorii, unii medici și polițiștii de la rutieră se plâng că au primit cele mai mici majorări salariale, la polul opus se află salariile celor din administrația locală și ale polițiștilor locali, majorate cu sume foarte mari „peste noapte“, pentru că legea le permite.
Sindicaliștii condamnă faptul că prin pârghiile create de Legea nr. 153/2017 privind salarizarea unitară, anumite categorii de lucrători la stat cu studii puține și responsabilități mai puține au ajuns să aibă salarii mai mari decât cei care au stat mulți ani prin școală și au profesii cu mari responsabilități. Pe lângă grilele de salarizare din lege, bugetarii își fac deja calculele pentru luna ianuarie, în așteptarea fluturașilor cu salariile majorate pe hârtie și constată că salariile nete nu au crescut cu 25%, ci doar cele brute au fost majorate cu acest procent stabilit prin Legea salarizării unitare. În contextul modificării legislației fiscale și al transferului contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, creșterea salariilor brute nu se reflectă în același procent în salariile nete.
Salariile celor din administrație au „explodat“
În administrația locală, primăriile au decis să își majoreze salariile, chiar dacă în unele cazuri nu le-au mai ajuns banii colectați la bugetul local, pentru a plăti toate drepturile salariale „umflate“ ale celor din administrația locală, aspecte detaliate de GdS în câteva ediții ale ziarului. Unii nu și-au mărit salariile la cota maximă prevăzută prin lege, alții au exploatat la maximum ceea ce le-a permis legislația și au majorat cât au putut salariile celor din primării. Legea nr. 153 le dă posibilitatea celor din administrația locală să ajungă la lefuri uriașe, iar la acele cote stabilite prin lege se poate ajunge până în 2020, la toți cei care sunt plătiți din fonduri publice. Pe scurt, primarul unei comune care are între 3.000 și 5.000 de locuitori și care încasează acum 4.000 – 5.000 de lei pe lună poate ajunge până la 8.550 de lei pe lună. În Legea nr. 153/2017, coeficientul care se aplică primarului dat ca exemplu este de 4,5, care se înmulțește cu salariul minim pe economie de 1.900 de lei. Viceprimarii au un coeficient mai mic cu un punct decât primarii. În exemplul nostru, un viceprimar ajunge la un salariu de 6.650 de lei, conform legii.
„La ora actuală, în primării sunt salarii foarte mari, pentru că aceia care au proiecte din fonduri europene pot primi un spor de 25% care se aplică la salariu după ce acesta a fost majorat. Așadar, unii primari și viceprimari încasează sume colosale. De exemplu, un viceprimar care are coeficient 3 și are 5.700 de lei salariul după aceste majorări, dacă are și spor pentru că lucrează cu fonduri europene, ajunge la un salariu de 7.125 de lei pe lună. Același coeficient se adaugă și secretarului etc.“, a spus un sindicalist care cunoaște administrația locală. Cu tot felul de sporuri care se adaugă la salariul majorat, cu sprijinul legii, există primari din Dolj care au salaii nete chiar și de 6.500 – 7.200 de lei pe lună.
Și aceste salarii vor mai crește câțiva ani de acum încolo. Primarul unui municipiu reședință de județ poate aplica un coeficient de 9, ceea ce înseamnă un salariu de 17.100 de lei brut, ceea ce este echivalentul a 10.003 lei net. Dacă și-a mai adăugat și un spor pentru că lucrează cu fonduri europene, atunci salariul brut ajunge la 21.375 de lei, comparabil cu salariul președintelui țării, care poate fi de maximum 22.800 de lei brut (coeficient 12, conform legii), cu al primului-ministru – 21.850 de lei (coeficient 11,5) și chiar cu al unui ministru – 19.950 de lei (dacă se aplică un coeficient de 10,5).
Majoritatea primăriilor din Dolj și-au majorat în lanț salariile, inclusiv pe cele ale personalului de execuție, iar cele care nu au apucat să aplice cote prea mari de majorări le vor crește anul viitor la cota maximă permisă de lege, conform spuselor unor primari.
Profesorii debutanți câștigă mai puțin decât un șofer din primărie
În Educație, situația este complicată, din punct de vedere al salarizării. Profesorii condamnă Legea salarizării unitare. „Pentru personalul din învățământ, Legea salarizării unitare este jalnică, pentru că ne situăm în ultima treime, în partea de jos a grilelor de salarizare din lege. Noi, profesorii din învățământul preuniversitar, suntem printre cel mai prost plătiți bugetari. Nouă ni se aplică niște coeficienți care pornesc de la 1,57 și până la 2,21, în anul 2022, aplicat la salariul minim de atunci. În decembrie, un profesor cu peste 20 de ani vechime avea un salariu net de 2.280 de lei, iar în ianuarie 2018 va avea 2.376 de lei. Deci faceți dumneavoastră calculul cam care este creșterea de salarii din învățământ! La cei din Sănătate le vor da în martie creșterea salarială promisă până în 2022, ca să nu plece medicii din țară, dar cu profesorii cum rămâne?!“, a spus Constantin Lungulescu, președintele Sindicatului Învățământului Preuniversitar „Spiru Haret“ Dolj. El a mai precizat că un profesor debutant are în ianuarie un salariu brut de 2.045 de lei, ceea ce înseamnă că salariul net este acum de 1.524 de lei. Creșterea este nesemnificativă, având în vedere că în decembrie 2017, un profesor debutant încasa undeva în jurul a 1.450 de lei pe lună. „În condițiile în care un șofer de primărie ajunge să aibă 3.000 de lei salariul sau un polițist local cu studii medii să încaseze tot atâta, cum să fie echitabil ca un profesor, cu pregătirea lui, să încaseze 1.400-1.500 de lei pe lună?“, a mai precizat Constantin Lungulescu.
Din cauza transferului de contribuții de la angajator la angajat, creșterea salariilor cu 25% pentru cei din educație este doar pe hârtie. În realitate, salariile profesorilor s-au majorat doar cu 4,2%, conform calculelor sindicaliștilor. Așadar, sindicatul FSLI din învățământ ia atitudine față de „falsa majorare“ a salariilor. „Un profesor, cu peste 40 de ani de muncă, va avea de la 1 ianuarie 2018, salariul net de 2.887 de lei, ceea ce înseamnă o creştere a acestuia cu 117 lei, respectiv, o creştere reală de 4,2%“, se arată într-un comunicat de presă transmis către mass-media săptămâna trecută sub titlul „Umilitor – secretare şi şoferi din primării, plătiţi mai bine decât profesorii“.
Și medicii dezaprobă inechitatea legislației privind salarizarea
Un medic rezident din Craiova avea în decembrie un salariu net de 1.850 de lei și 1.898 de lei, conform tabelului cu salariile nete ale personalului medical de la Spitalul Județean de Urgență Craiova, postat pe site-ul unității sanitare. Salariile personalului medical variază destul de mult, nu doar în funcție de vechime, ci în funcție de gărzile efectuate de aceștia. Conform listei publicate pe site-ul spitalului, un medic primar are salariul net între 1.921 de lei și 6.371 de lei pe lună, iar ca salarii intermediare în tabel sunt foarte multe enumerate, ale unor doctori care încasează sau primesc pe card circa 4.300 – 4.400 de lei pe lună, cu tot cu gărzi. Un medic cu 20 – 25 de ani vechime are salariul net în jur de 4.000 de lei fără gărzi, în inauarie 2018. Cu cât medicul face mai multe gărzi, cu atât salariul este mai mare. Un medic specialist încasează 4.460 de lei pe lună. Sunt și salarii mai mari în Spitalul Județean, dar numai pentru cei care fac gărzi. De exemplu, un chirurg pediatru care a lucrat patru gărzi (adică programul său este aferent unei norme și jumătate) are un salariu net de 7.600 de lei pe lună, după cum ne-a declarat chiar el. Asistentele medicale au salarii de 2.100 – 2.200 de lei net pe lună, de la care pornesc sumele pentru gărzile lucrate.
La anestezie și terapie intensivă, medicii primari au salarii nete de 11.000 – 13.000 de lei pe lună, iar asistentele de la aceleași secții câștigă între 4.000 și 5.500 de lei pe lună. Medicii de la anatomie patologică au salarii nete de circa 13.000 de lei, cu un maxim de 15.835 de lei net, conform datelor de pe site-ul Spitalului de Urgență Craiova.
Salarizarea deficitară rămâne pentru medicii rezidenți și nu este singura problemă. Cea mai mare dintre probleme este lipsa postului, după cinci – șase ani de facultate. „Un absolvent de medicină nu are dreptul să profeseze ca medic. El trebuie să dea concurs de rezidențiat. Acea diplomă din facultate nu îi este de folos imediat după terminarea studiilor. Practic, medicul nu are un loc de muncă după terminarea studiilor. Cei care reușesc totuși și devin rezidenți au salarii foarte mici. Și dacă ne uităm că polițiștii ies la pensie la 45 – 50 de ani cu pensii uriașe… Sunt prea mulți nomenclaturiști care ies devreme la pensie, în timp ce pe medici vor să îi țină la muncă până pe la 67 de ani! Nu suntem de acord cu chestiunile acestea!“, a spus, pentru GdS, medicul chirurg Eleodor Cârstoiu, președitele Sindicatului Medicilor „Hypocrat“.
Polițiștii de la rutieră se plâng că au salarii mai mici decât polițiștii locali
Salariile nete ale polițiș-tilor locali sar de 3.000 de lei pe lună, iar mulți au 3.800 de lei pe lună, potrivit unor surse. Pe lângă salarii, lucrătorii de la Poliția Locală primesc și indemnizații de hrană, care sunt destul de consistente. Conform declarației de avere a unui polițist local postată cu mai mult timp în urmă, indemnizația de hrană poate ajunge la nivelul a circa două treimi din salariu. Așa se face că polițiștii locali și angajații din primărie sunt, la ora actuală, printre cel mai bine plătiți lucrători de la stat.
Legea salarizării unitare și discrepanța între salariile diverselor categorii de lucrători la stat îi nemulțumește pe ceilalți polițiști de la rutieră și chiar și pe ofițerii de la alte departamente. „Din 2009, polițiștii sunt bătaie de joc în materie de salarizare. Doar la această categorie de angajați la stat salariul unui polițișt pornește de la 600 de lei, iar al unui ofițer de la 800 de lei, iar după ce se aplică sporul de dispozitiv, sporul de fidelitate sau alte sume compensatorii se ajunge la salariul minim. Pe când la toate categoriile de angajați, salariul minim este chiar salariul minim pe economie și de la acela pornesc sporurile. În plus, Legea salarizării unitare la care a lucrat doamna Olguța Vasilescu nu a rezolvat aceste inechități. Dimpotrivă! În această lege, pentru polițiști există doar două trepte de salarizare, pe când la toate celelalte categorii de funcționari sunt mult mai multe trepte de salarizare. Formula de calcul la orice primar sau funcționar pornește de la salariul minim de 1.900 de lei. La acest salariu se aplică coeficientul și sporurile“, a declarat, pentru GdS, președitele Sindicatului Polițiștilor Dolj, Elvis Măceșanu. „Un agent cu studii superioare de la rutieră, cu peste 20 de ani vechime, abia ajunge la 3.000 de lei salariu, pe când un polițist de la locală câștigă aproape dublu și are studii medii. La noi nu doar ofițerii sunt cu studii superioare. Sunt și agenți cu două facultăți și au salarii mai mici decât polițiștii locali, care au fost angajați precum creditul – doar cu buletinul“, a spus Elvis Măceșanu, reprezentantul Sindicatului Polițiștilor din Dolj.
Directorul Poliției Locale, Octavian Mateescu, a precizat că cel mai mare salariu net al polițiștilor locali este de 3.830 de lei pe lună și că nu sunt multe astfel de cazuri în unitatea pe care o conduce, în timp ce salariul minim pornește de la minimul pe economie. Polițiștii locali mai primesc sume pentru norma de hrană.
