În comuna mehedinţeană Şovarna trăiesc în jur de 1.250 de locuitori, care îşi duc existenţa destul de greu. Timpurile tulburi şi desființarea minelor, care aduceau venituri consistente în comună, au spulberat orice speranţă de dezvoltare. Tinerii au lăsat în urmă locul natal şi au plecat spre o viaţă mai bună, iar comuna se stinge odată cu bătrânii. Autorităţile au reuşit totuși să facă unele investiţii, care au îmbunătăţit traiul oamenilor rămaşi aici.
Comuna Şovarna este una dintre aşezările mehedinţene care au multe de oferit. Cu un peisaj de poveste, în care se îmbină zonele de deal şi de munte, şi oameni liniştiţi, comuna este formată din satul Ohaba, în care se află şi cătunul Păpeşti, satul Şovarna, cu cătunul Runc, şi satul Studina. Chiar dacă aşezarea mehedinţeană are toate premisele necesare dezvoltării turismului, zona este prea puţin vizitată, iar investiţiile se fac greu pentru că populaţia scăzută nu permite accesarea de fonduri europene. „Nu avem niciun drum comunal neasfaltat. Anul trecut am semnat cu Ministerul Dezvoltării un proiect de 39 de miliarde de lei vechi, bani cu care vom reface toate uliţele laterale şi un pod din apropierea bisericii de la Şovarna, ce traversează râul cu acelaşi nume, pentru ca toţi locuitorii să beneficieze de drumuri asfaltate. Ţin minte că atunci când am venit eu la primărie nu exista nici un metru de asfalt turnat. Un lucru foarte bun este că, anul trecut, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi a semnat contractul pentru reabilitarea drumului Şovarna-Ilovăţ, care va reduce cu aproximativ 25 km drumul spre Severin. Poate că, dacă vom avea mai multe condiţii, tinerii se vor întoarce aici. E foarte important acest aspect şi pentru turism. Noi avem o zonă frumoasă, însă nu prea o putem exploata din cauza condiţiilor proaste de pe drumurile de acces. Avem două biserici monument-istoric şi muntele de calcar, unde este un peisaj foarte frumos, dar drumul până la el nu e refăcut. Noi, autorităţile din comunele mici, nu prea avem acces la fondurile europene. Am fost şi la Bruxelles şi am întrebat reprezentanţii Consiliului Europei de ce pentru comunele mici nu se pot accesa fonduri. Mi-au spus că nu ei au stabilit aceste criterii şi că Guvernul României ar trebui să schimbe legea în așa fel încât proiectele să nu mai fie condiţionate de numărul locuitorilor. Comunele mici nu trebuie lăsate să piară, ci ajutate să se dezvolte şi să poată oferi locuri de muncă oamenilor“, a declarat primarul comunei, Constantin Mica Prundeanu.
Minele din zonă, ruinate
În Şovarna trăiesc mulţi bătrâni, iar tinerii care ar fi trebuit să ducă aşezarea şi tradiţia mai departe au plecat să caute de lucru în străinătate sau în alte zone din țară. Minele erau singurele care ofereau locuri de muncă în Şovarna, însă au fost închise aproape toate. Mai există una singură, la Horăşti, către care în urmă cu câţiva ani plecau trei autobuze cu oameni. Acum mai pleacă spre ea doar unul singur, cu 15-20 de angajați, toţi din comuna Şovarna. „Mina Jegujani a fost şi ea desfiinţată. Acolo mergeau în jur de 50 de oameni. Este o problemă pentru toată România închiderea acestor mine. Eu zic că un plan de redresare a acestora nu a fost făcut la timp, iar distrugerea, intrarea în faliment şi datoriile minelor sunt greu de reparat. Închiderea minelor s-a resimţit în comuna noastră prin scăderea nivelului de trai, pentru că multe familii au rămas fără venituri. Majoritatea locuitorilor comunei sunt pensionari, avem 60 de familii la ajutor social. Sunt puţini salariaţi, iar mulţi lucrează în Drobeta Turnu Severin şi vin acasă numai în weekend. 20% sunt plecaţi în străinătate, iar mulţi sunt în Timişoara sau în alte zone unde şi-au găsit un loc de muncă. Pe raza comunei nu există o firmă care să ofere locuri de muncă“, a mai spus edilul.
Natalitatea, prea scăzută pentru a reînsufleţi comuna
Odată cu tinerii plecaţi din Şovarna dispare şi speranţa creşterii numărului de copii. „Populaţia comunei scade cu 25-30 de locuitori anual. Există o rată a natalităţii de cinci-șase copii pe an. Tinerii mai vin aici doar în vizită la părinţi sau de sărbători. Am reuşit să facem şcolile să arate bine. Şcoala de la Ohaba este construită în 2002, prin Banca Mondială, are centrală şi toaletă în interior. Şcoala de la Şovarna este şi ea reabilitată, iar la Runc funcţionează o grădiniţă cu 12 copii şi este şi ea refăcută. Din punct de vedere al învăţământului, comuna noastră se numără printre comunele fruntaşe. S-au luat inclusiv note peste 9,50 la evaluarea naţională, aşa că acest lucru nu poate decât să mă bucure. Toată cantitatea de lemn necesară pentru iarnă a fost asigurată pentru toate unităţile de învăţământ şi avem contract cu o firmă care aduce copiilor apă potabilă. Copiii sunt duşi la şcoală cu microbuzul, însă problema este că sunt din ce în ce mai puţini. În comuna Şovarna sunt 30 de copii la grădiniţă, iar la şcoală avem 120 de elevi. Îmi par foarte rău că avem două clase de simultan deoarece sunt lipsă doi copii. Eu cred că Ministerul Învăţământului ar trebui să schimbe numărul de copii care pot învăţa într-o clasă. Nu sunt de acord cu clasele de simultan pentru că pot să distrugă învăţământul. Nu este corect să se predea în acelaşi timp la două clase. Copiii sunt viitorul nostru şi prin învăţătură pot ajunge cineva în viaţă“, a mai spus edilul.
Apa curentă, prioritatea primăriei
În ciuda greutăţilor pe care le întâmpină, primarul are nădejdea că va reuşi să mai pună în aplicare proiecte prin care să îmbunătăţească traiul oamenilor. „Anul trecut am reuşit să avem procent de încasare de 100% la taxe şi impozite, însă nu am primit sumele din cote de la Ministerul Finanţelor, iar acest lucru a afectat comuna cu un miliard de lei vechi. Pentru anul acesta, vom avea la buget mai mult cu cinci miliarde de lei vechi, pentru că guvernul s-a gândit să dea mai mulţi bani comunelor mici. Singura plată pe care o au de făcut locuitorii comunei este de 70 de lei pe an, de familie, la Salubritate. O firmă de ridicare a gunoaielor vine în comună, iar de trei ani de când se face acest lucru comuna este mult mai curată. Am vrut să facem asta pentru a proteja cât mai mult mediul. Oamenii au containere mici în gospodărie, iar la fiecare 100 de metri este un container mare, unde pot să depoziteze gunoiul. În acest moment avem un studiu de fezabilitate pentru introducerea sistemului de alimentare cu apă. Nu s-a introdus până acum pentru că primăria nu este proprietara terenului unde sunt izvoarele şi încă există discuţii, trebuie să negociem cu proprietarii. Sper să găsesc la oameni înţelegere şi în maximum doi ani să avem apă curentă“, a conchis primarul Constantin Mica Prundeanu.
