3.9 C
Craiova
vineri, 19 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljFuncționar craiovean, condamnat pentru fals intelectual

Funcționar craiovean, condamnat pentru fals intelectual

Anchetatorii au reținut în unul din dosare că un candidat la Primăria Ghindeni a încercat să fraudeze alegerile din iunie 2012 prin metoda vizelor de flotant

Magistrații Judecătoriei Craiova au hotărât, miercuri, să condamne la șase luni de închisoare cu suspendare un fost funcționar de la Buletine, acuzat că, înaintea alegerilor locale din iunie 2012, a eliberat nelegal aproape 200 de vize de flotant. În urmă cu două săptămâni, inculpatul a primit o amendă administrativă în alt dosar de fals intelectual.

Gazeta de Sud a prezentat în mai multe rânduri un fenomen ciudat înregistrat înainte de alegeri în unele din comunele doljene: mii de persoane își stabilesc reședința în diverse comune în baza unor vize de flotant. Potrivit reprezentanților Direcției Publice Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Dolj, înaintea alegerilor locale de pe 5 iunie 2016, peste 4.300 de persoane și-au stabilit reședința în comunele doljene. Spre comparație, în aceeași perioadă a anului 2015, numai 930 de persoane au cerut și obținut vize de flotant în comunele doljene. Întâmplător sau nu, la alegerile din 2016, județul Dolj a fost pe primul loc pe țară privind votul pe listele suplimentare, devansând chiar și municipiul București.
Aceeași situație s-a înregistrat în Dolj și înainte de alegerile din iunie 2012. De exemplu, numai în perioada 1 ianuarie – 9 martie 2012, 237 de persoane au solicitat şi au primit viză de reşedinţă în Perişor.
Astfel, în condițiile în care o comună se „îmbogățește“ cu un număr de persoane ce reprezintă 10-15% din populația localității, apare suspiciunea că acestea pot face diferența în ziua votării.
Să vedem, de exemplu, ce s-a întâmplat la alegerile din iunie 2016 în comuna Perișor. La 1 ianuarie 2016, comuna Perișor avea 1.680 de locuitori. Până pe 3 iunie, au obținut vize de reședință 149 de persoane, adică aproape 10% din populația comunei. La alegerile locale, pe listele permanente au fost 1.416 persoane, din care au votat 991. Pe listele suplimentare au fost însă 193 de persoane, care au reprezentat aproximativ 20% din numărul persoanelor care s-au prezentat la vot. În aceste condiții, este posibil ca tocmai cele 193 de voturi să fi făcut diferența în comuna Perișor. Mai trebuie spus că, în primele cinci luni ale anului 2015, numai 20 de persoane au cerut viză de reședință pentru comuna Perișor.

Vrei să ajungi primar? Îți muți rudele în comună!

După alegerile locale din 2012, oamenii legii au intrat pe fir și au stabilit ce s-a întâmplat în una din comunele doljene în care s-au mutat peste 50 de persoane înainte de alegeri. Este vorba de comuna Ghindeni. Anchetatorii au reținut că, la începutul anului 2012, consilierul local Gabriel Dobrița a hotărât să candideze la funcția de primar al comunei Ghindeni. „Apreciind că pentru a câștiga alegerile are nevoie de susținerea mai multor persoane, inculpatul a luat hotărârea de a determina diverse rude, prieteni și membri ai familiilor acestora, care aveau domiciliile pe raza altor localități, să își stabilească reședința la un imobil pe care îl deținea în comuna Ghindeni pentru a-l putea vota. În acest sens, inculpatul i-a determinat personal sau prin intermediul unor membri ai familiilor lor pe mai mulți martori (56 de persoane) să se deplaseze personal sau să îi remită cărțile de identitate pentru a se deplasa la SPCEP Craiova și a obține înscrierea în actul de identitate a mențiunii privind stabilirea reședinței în comuna Ghindeni“, se arată în rechizitoriul întocmit de procurori.
Pentru obținerea celor 56 de vize, Dobrița a apelat la secretarul Marian Gheorghe, care i-a eliberat o serie de adeverințe. Vizele de flotant au fost eliberate de Smaranda Marius Gabriel, angajat în funcția de inspector la Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor (SPCEP) Craiova, care „a consemnat în mod nereal în cuprinsul cererilor pentru obținerea vizei faptul că a verificat identitatea persoanelor respective și că certifică identitatea acestora, deși solicitările nu au fost depuse de ele, ci de către inculpatul Dobrița Gabriel“, după cum au mai explicat anchetatorii.
Când a aflat că poliția se interesează despre modul în care s-au mutat cele 56 de persoane în Ghindeni, Dobrița nu a mai candidat la alegerile din iunie 2012.
Marian Gheorghe și Smaranda Marius Gabriel au fost trimiși în judecată în iunie 2016, iar pe 8 decembrie, anul acesta, Judecătoria Craiova s-a pronunțat în acest dosar. Marian Gheorghe a fost achitat pentru abuz în serviciu și fals intelectual și i-a fost aplicată sancțiunea administrativă a mustrării. Și Smaranda a fost achitat pentru fals intelectual, însă, în schimb, a primit o amendă administrativă de 1.000 de lei. Hotărârea Judecătoriei Craiova poate fi atacată cu apel.

Închisoare cu suspendare în al doilea dosar

Pe 5 septembrie 2016, același Smaranda a fost trimis în judecată în al doilea dosar, unul în care a fost acuzat că a eliberat alte 177 de vize de flotant cu încălcarea legii.
„În dosarul penal nr. 2835/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului Smaranda Marius Gabriel sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual în formă continuată (177 de acte materiale). În fapt, s-a reținut că inculpatul Smaranda Marius Gabriel, în perioada ianuarie – martie 2012, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de angajat în funcția de inspector în cadrul SPCEP Craiova a înscris în actele de identitate a 177 de persoane mențiunea privind stabilirea reședinței în comuna Mischii, consemnând în mod nereal în cuprinsul cererilor pentru obținerea vizei faptul că a verificat identitatea persoanelor respective și că certifică identitatea acestora, deși solicitările nu au fost depuse de ele“, au precizat pentru GdS procurorii craioveni.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova pe 7 septembrie 2016, iar miercuri, pe 20 decembrie, instanța a dat o sentință și în acest dosar. De data aceasta, Smaranda a fost condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare pentru fals intelectual în formă continuată. Și această sentință poate fi atacată cu apel.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS