Aflată la jumătatea distanței dintre Severin și Craiova, comuna mehedințeană Bîcleş se confruntă cu depopularea. Lipsa locurilor de muncă îndepărtează tinerii de sate, deşi autoritățile susțin că fac demersuri pentru a stopa acest fenomen. Cele câteva investiții făcute au atras deocamdată doar tinerii pensionari. Comuna excelează însă în copii cu rezultate bune la învăţătură, pentru care lipsurile materiale nu sunt un obstacol în calea reuşitei.

Bîcleş, Selistiuţa, Giura, Podu Grosului, Petra, Corzu, Smadoviţa. Sunt satele care formează comuna mehedințeană Bîcleş, aflată la 60 km de Craiova și tot atâția de Drobeta Turnu Severin. Puțin peste 2.000 de oameni mai populează în prezent comuna, majoritarea vârstnici sau tineri pensionari care s-au stabilit aici după ce au ieșit din câmpul muncii. „Din păcate, ca în toate localitățile, populația din mediul rural este în scădere, la ultimul recensământ fiind 2.200 de persoane. S-au eliberat mai puține certificate de naștere și de căsătorie decât de deces, raportul fiind două nașteri la zece decese. Sperăm însă ca prin investițiile pe care le facem să atragem măcar populația tânără pensionară. Din discuțiile pe care le-am avut cu dânșii și văzând investițiile în comună – alimentare cu apă, drumuri -, treptat au început să se retragă în satul natal. Vrem să atragem și tinerii, dar locurile de muncă sunt puține. Drumurile judeţene care ne înconjoară lasă de dorit, şi probabil că acesta este motivul pentru care nu am reuşit să aducem investitori în comună“, a spus Lucian Coandă, primarul din Bîcleş.

Elevi din Bîcleş, olimpici la biologie

Plecarea tinerilor și numărul mic de copii au închis școli, astfel încât în prezent mai există o singură unitate de învățământ în comună. Este vorba de Școala Gimnazială, unde învață în total 175 de copii, incluzând și preșcolarii. „În 2012, am luat decizia să desființez școlile din sate pentru că erau sate în care erau zece copii în patru clase. Am reușit să obținem și un microbuz nou și, în urma discuțiilor cu părinții, am decis să îi aducem pe copii la centru“, a mai spus primarul Lucian Coandă.
Majoritatea elevilor provin din familii a căror situație materială este precară, dar, în ciuda tuturor problemelor financiare, obțin rezultate foarte bune. De foarte mulți ani, procentul de promovabilitate este de aproape 100%, iar în 2017 o elevă s-a clasat pe locul 5 pe județ la evaluarea națională. „Rezultatele copiilor sunt încurajatoare. Anual avem peste 90 la sută promovabilitate la evaluarea națională, în ultimii ani procentul fiind de sută la sută. În anul 2017, o elevă a fost pe locul 5 pe județ la evaluarea națională. În fiecare an avem elevi care participă la olimpiada de biologie, faza județeană, la clasa a VII-a şi mereu am avut premii și mențiuni la această olimpiadă. În 2015, o elevă a luat locul 1 pe județ și a reprezentat Școala Gimnazială la faza naţională a olimpiadei de biologie, care s-a desfășurat la Maramureș“, a spus Minel Vasiluţă, directorul Şcolii Gimnaziale Bîcleş.
Autoritățile spun că au reuşit să obţină fonduri de la Ministerul Dezvoltării, astfel încât școala să intre într-un amplu proces de modernizare și extindere. Proiectul este în valoare de șase milioane de lei și prevede extinderea localului existent, precum și construirea a două săli de mese, unde copiii vor putea să mănânce. Odată cu finalizarea lucrărilor, va fi înființat şi un program after-scool.

„Dacă statul nu va ajuta micii fermieri, din ce în ce mai mulți vor renunţa la agricultură“

Dacă rezultatele elevilor sunt punctul forte al localității, există însă și minusuri în comuna Bîcleş. Lipsa locurilor de muncă este una dintre cele mai stringente probleme ale oamenilor. În afară de instituțiile publice și cele câteva societăți care au investit în agricultură, nu există alternative. Este și motivul pentru care mulți au plecat din sate. Cei rămași s-au orientat tot spre agricultură. La fel a procedat și Eugen Brezoi. Lucrează 100 de hectare de teren pe care le cultivă cu cereale, iar anul trecut a mizat și pe rapiţă. Susține însă că lista problemelor unui agricultor este una destul de lungă. „Nu avem sistem de inundații, iar în aceste condiții suntem în fiecare an la mila naturii. Prețurile cerealelor sunt așa cum le știm cu toții, iar statul nu își îndreaptă privirea spre noi, micii fermieri. Toate investițiile pe care le-am făcut au fost din banii proprii. Suntem prea mici ca să ajungem să accesăm fonduri europene. Dacă statul nu va ajuta micii fermieri, din ce în ce mai mulți vor renunţa la agricultură. Ne-am dori să ne vină subvențiile la timp și să ne ajute să ne achiziționăm utilaje, chiar și cu fonduri rambursabile“, a spus Eugen Brezoi.

1.000 de euro hectarul de teren agricol la Bîcleş

În ciuda tuturor problemelor, autoritățile spun că nu există suprafață de teren agricol care să nu fie lucrată. Mulți au vândut pământurile moștenite și au rămas cu parcele mici pe lângă gospodării. Alții le-au dat în arendă investitorilor mai mari. „S-a vândut foarte mult teren, pe care l-au cumpărat diverși investitori. Sunt trei-patru investitori care lucrează sute de hectare de teren, iar cei care încă sunt în putere îl lucrează singuri. În general, s-au vândut terenurile proprietarilor care au decedat, iar copiii au considerat că nu îi mai leagă nimic de zonă și atunci le-au vândut. Au mai vândut însă și oamenii bătrâni, care nu au posibilitatea să își lucreze pământul. Hectarul de teren este undeva la 1.000 de euro, ieftin având în vedere că este un teren bun și roditor“, a spus primarul.
În Bîcleş există și numeroși fermieri care își asigură traiul de pe urma creșterii caprelor, oilor și bovinelor. În toate cele şapte sate ale comunei au fost amplasate tancuri de colectare a laptelui, însă mulți crescători sunt nemulțumiți de prețul oferit. Nu au însă alternativă, în lipsa unei piețe de desfacere.

Monica Stuparu
Lucrează din 1998 la Gazeta de Sud şi consideră că unul dintre secretele reuşitei în acest domeniu este seriozitatea. E o persoană deschisă la ceea ce este nou, iar cea mai recentă provocare este să descopere tot ce se întâmplă în sistemul medical din Oltenia şi să ofere cititorilor informaţii corecte şi echidistante.