Vadik Gigi Zavera și Ioneluș Cimpoeru au fost arestați pe 18 noiembrie 2016, pe 20 martie 2017 au fost plasați în arest la domiciliu, iar în aprilie au devenit liberi (Foto: arhiva GdS)

Pe masa judecătorilor de la Tribunalul Dolj a ajuns, săptămâna trecută, un amplu dosar care vizează infracţiunile comise de-a lungul timpului de membri ai grupărilor autointitulate „Frăţia“ şi „Mândria“ din Craiova. De fiecare dată când cele două grupări au intrat în conflict, oraşul s-a transformat în zonă de război, pentru că membrii lor nu au ezitat să folosească obiecte contondente, cuţite şi chiar pistoale. Procurorii au putut proba producerea a 16 conflicte stradale între cele două grupări, până la cel din noaptea de 4 spre 5 noiembrie 2016, de la barul „On Off“ din Craiova, dată la care „activităţii infracţionale i s-a pus capăt prin intervenţia organelor judiciare“, după cum se relatează în rechizitoriul de peste o sută de pagini. Pe lângă cele 12 persoane trimise în judecată, printre care se află Gigi Vadik Zavera, zis Gigioc, acuzat de cele mai multe infracţiuni, Gigel Roşianu sau Fănel Trandafir, zis Cimino, se regăseşte şi un subofiţer din cadrul IPJ Dolj, Marian Gabriel Gîrniţă, poliţistul fiind acuzat de favorizarea infractorului.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj au finalizat cercetările într-un dosar de anvergură privind acţiunile derulate de-a lungul timpului de cunoscuta grupare din Craiova autointitulată „Frăţia“, în dorinţa membrilor ei de „a-şi impune dominaţia în oraş“, şi numeroasele scandaluri cu gruparea rivală autointitulată „Mândria“. Procurorii amintesc şi de răscoala romilor din 2003 împotriva celor de la vârful grupării „Frăţia“, în cele peste o sută de pagini ale rechizitoriului pomenindu-se de fapte de corupţie, de influenţe, şantaj şi vendete. La final, au fost trimise în judecată 13 persoane, 12 din cadrul grupării „Frăţia“, plus un subofiţer din cadrul IPJ Dolj, Marian Gabriel Gîrniţă, acuzat de favorizarea infractorului.
Cele mai multe capete de acuzare le are Gigi Vadik Zavera, zis Gigioc, care a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat, tulburarea ordinii şi liniştii publice, portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, complicitate la tentativă de omor, lovire sau alte violenţe şi complicitate la şantaj. Alături de Gigioc, pe lista trimişilor în judecată se mai află Ioneluş Cimpoeru, zis Ion Luptătoru (acuzat, pe lângă constituirea unui grup infracţional organizat, de tulburarea ordinii şi liniştii publice şi portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, şi de tentativă de omor), Florinel Barbu, zis Skială, Sorin Stelian Flutur, zis Bobo, Cătălin Viorel Tudor, zis Fluture, Marian Irinel Coandă, zis Charlie (acuzat şi de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor), Cristian Marian Vlădescu, zis Ventura, Alexandru Grigore Băloiu, zis Gore, şi Cantemir Ştefan Mitre, zis Fane Vitamină. În judecată au mai fost trimişi şi Gigel Roşianu (acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la favorizarea făptuitorului), Ion Ilie, zis Ilie Puşcărie (constituirea unui grup infracţional organizat, favorizarea făptuitorului, şantaj, instigare la distrugere prin incendiere) şi Fănel Trandafir, zis Cimino (constituirea unui grup infracţional organizat). Dosarul s-a înregistrat la Tribunalul Dolj şi urmează să fie analizat de judecătorul de cameră preliminară.

Martor din dosar: „Plecau întotdeauna plicuri către poliţia coruptă“

Procurorul de caz explică în rechizitoriu că gruparea autointitulată „Frăția“ a devenit grup structurat odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal (1 februarie 2014), dar că abordarea investigativă s-a realizat retrospectiv și a vizat fapte de violenţă, scandaluri produse în locuri publice, activităţi de distrugere şi de tulburarea ordinii şi liniştii publice, portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase. Procurorii menționează în rechizitoriu și ce dificultăți au întâmpinat în derularea anchetei: „Activitatea de administrare a mijloacelor de probă a fost serios împiedicată de notorietatea grupului la nivelul judeţului Dolj şi la nivel naţional, de caracterul violent al membrilor grupului şi de aici reticenţa, temeritatea persoanelor în furnizarea unor date prin audierea ca martori, de lipsa unei intervenţii ferme din partea unor organe ale statului, de protecţia grupului din partea unor persoane ce au activat în sistemul de aplicare a legii sau de culegere a unor date sau informaţii, în prezent pensionate și de încercarea de timorare a procurorului de caz şi a prim-procurorului Parchetului prin formularea de plângeri cu caracter penal la organul de urmărire penală competent“.
În rechizitoriu se vorbește și despre „coruperea unor organe judiciare, fără a preciza cu exactitate data comiterii faptei“, pornind de la declarații ale unor martori: „Astfel, martorul arătat nuanţează: «dintotdeauna au avut (membrii grupării Frăția – n.r.) influenţă cu poliţia. Erau plicuri care se dădeau, plecau întotdeauna plicuri către poliţia coruptă; li se spunea exact cine se ducea să depună vreo plângere, aflau imediat despre ei cine a depus». De asemenea, martorul arată că nu cunoaşte cu exactitate persoanele «din lumea justiţiei, la care ajungeau bani», însă cunoaşte faptul că «se făceau plicuri, ajungeau bani, bani care erau trimişi chiar prin intermediul nostru, se primeau plicurile de ziua, în general, a judecătorilor, când se primeau, se primeau plicuri la poart㻓. Legat de acest aspect, procurorii au dispus disjungerea şi declinarea cauzei în favoarea DNA – Serviciul Teritorial Craiova.

Cum a apărut și cum acționa gruparea „Frăția”

Potrivit procurorilor, grupul „Frăţia“ a fost constituit după anii 1990, avându-i ca fondatori pe Mihai Pîrvu, alias Caiac, Gigi Vadik Zavera, alias Gigioc, Roşianu Gigel, Trandafir Fănel, alias Cimino, Ilie Ion, alias Ilie Puşcărie, cu scopul de a se opune grupului format de etnicii romi din cartierul Faţa Luncii din Craiova. „Prin urmare, în raport de depoziţia martorului, rezultă că poziţia privilegiată de lider al grupului o avea şi o are inculpatul Ion Ilie, urmat de Mihai Pîrvu, alias Caiac, recunoscut mai ales pentru violenţa sa, şi inculpaţii Zavera Gigi Vadik, Roşianu Gigel şi Trandafir Fănel. Grupul şi-a revendicat drept model pe interlopul Sile Popescu, ce acţiona în Craiova anterior anului 1990, fiind constituit din cele cinci persoane arătate, care a reprezentat şi reprezintă nucleul de decizie al grupării (exceptându-l pe Pîrvu Mihai, în prezent decedat) în sensul că toate hotărârile cu privire la întreprinderea unor activităţi infracţionale se luau de acesta“, se precizează în rechizitoriu.
Aici se mai menționează că hotărârile se luau la localurile deținute de liderii grupării și erau apoi transmise „pentru executare persoanelor ce constituiau nivelul de execuţie“. Potrivit anchetatorilor, gruparea avea și un eșalon doi, format, printre alții, din Cantemir Ştefan Mitre, alias Fane Vitamină, Petre Adrian Amorăriţei Chenea, alias Adi Sugus, Cristian Marian Vlădescu, alias Ventura, Alexandru Grigore Băloiu, alias Gore, Mihai Holingher, alias Mişu Ciuculin, Florinel Barbu, alias Scheală, Cătălin Viorel Tudor, alias Fluture, Marian Irinel Coandă, alias Charli, Ioneluş Cimpoeru, alias Ion Namacu/Ion Luptătorul, Alexandru Cosmin Pîrvu, alias Coco, Ion Pavel Surdu sau Nicuşor Daniel Ionescu, alias Bilă. „În ceea ce priveşte modul de funcţionare a grupului «Frăţia», potrivit martorului cu identitate protejată, „se organizau echipe de intimidare dintre băieţii de bază ai «Frăţiei» împreună cu unul dintre lideri, ori Roşianu, ori Gigioc, care dădeau ordine“, se arată în rechizitoriu.
Un alt martor a declarat procurorilor că gruparea „Frăţia“ s-a înfiinţat în anii 1998-2000 având ca scop „dominarea oraşului, pentru câştigarea influenţei, principalul lider fiind Caiac, a cărui influenţă prin violenţă era recunoscută“. Același martor relatează și despre existența liderului „din umbră care a condus tot timpul“, numindu-l aici pe Ilie Ion, căruia i se spunea „naşu“ sau „capul capilor“, și îl descrie pe Cimino ca „omul de afaceri, omul cu banii și cu influenţe mari în toate cercurile“.

Grupările „Frăția“ și „Mândria“, implicate în numeroase scandaluri

Procurorii mai susțin că „de-a lungul timpului, grupul «Frăția» s-a scindat din cauza tendinţei de dominare în interes propriu“, arătând cum Enriko Constantinescu, „fost prieten cu liderii grupării“, a contribuit la formarea unei noi organizaţii, „Mândria“, între cele două grupări izbucnind ulterior numeroase conflicte. De altfel, procurorii descriu în rechizitoriu toate scandalurile în care au fost implicați membri ai celor două grupări, până în noaptea de 4 spre 5 noiembrie 2016, momentul în care „activităţii infracţionale i s-a pus capăt prin intervenţia organelor judiciare“, după cum se relatează în anchetă.
Printre scandalurile descrise în rechizitoriu se numără cel din octombrie 2005, din zona magazinului „Vechea Măcelărie“, când în plină zi a avut loc un conflict între mai mulți membri ai grupării „Frăţia“ şi un membru al grupării „Mândria“, fiind folosite arme albe şi obiecte contondente, sau cel din noaptea de 1 decembrie 2005, din fața barului Medieval, între mai mulți membri ai ambelor grupări, printre care și Gigi Zavera („Frăția“) și Enriko Constantinescu („Mândria“), conflict în care s-au folosit, de asemenea, arme albe şi obiecte contondente. Un alt scandal în care s-au folosit armele albe din dotare ar fi cel din aprilie 2007, din sala de aşteptare a Penitenciarului Craiova, de data asta membrii „Frăția“ având ca oponenți cetățeni de etnie romă. La fel au stat lucrurile și în iunie 2009, când după un conflict în care a fost implicat Gigioc, disputa între membrii „Frăția“ și mai mulți membri ai comunităţii rome din Faţa Luncii a continuat la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean din Craiova.
Celebră a rămas și reglarea de conturi din septembrie 2007, când mai mulți membri ai grupării „Frăția” s-au deplasat cu mașinile în cartierul George Enescu, unde „prin folosirea de arme de foc și arme albe au produs scandal public, tulburând grav ordinea și liniştea publică“. Ținta au fost membri ai familiei Camen.

Răscoala romilor din 2003, pata neagră din istoria recentă a Craiovei

Cel mai mare scandal izbucnit în Craiova de când există „Frăția“ rămâne răscoala pornită de romii din cartierul Faţa Luncii împotriva „tendinței grupării de a domina oraşul și de a aplica corecţii fizice sau acte de intimidare faţă de «rivalii» lor sau faţă de orice persoană ce li se împotrivea“, după cum se exprimă procurorii. „În acest scop, membrii grupării «Frăţia» au interzis etnicilor romi din cartierul Faţa Luncii accesul în barurile, localurile, discotecile, controlate de aceştia sau cărora le era asigurată paza de către agenţi de pază angajaţi ai societăţilor comerciale controlate de aceştia. Pe acest fond, tensiunile între etnicii romi şi membrii grupării s-au accentuat, culminând cu actele de violenţă din septembrie 2003, când un grup de etnici romi, de peste 100 de persoane, înarmaţi cu bâte, furci și săbii, s-a deplasat din cartierul Faţa Luncii cu intenţia de a aplica o corecţie fizică liderilor grupării «Frăţia» (Caiac, Gigioc, Roşianu, Cimino)“, arată procurorii.
În acea noapte de 17 spre 18 septembrie, romii au înaintat până în apropierea Colegiului Naţional „Fraţii Buzeşti“, polițiștii fiind nevoiți să facă uz de armă pentru a-i opri. Unii s-au întors pe bulevardul 1 Mai și au reușit să ajungă, cu mașinile, la restaurantul Genovesse aparţinând lui Cimino. Aici nu au găsit însă nici un lider al grupării „Frăția”, dar, la plecare, unul dintre romi, folosindu-se de o sabie pe care o avea asupra lui, a spart geamurile de la uşa de acces în restaurant și a distrus mai multe canapele şi scaune. „Manifestarea a căpătat aspectele unei adevărate revolte de natură să indigneze şi să înspăimânte cetăţenii care locuiesc în zonă şi care au asistat, fără voia lor, la desfăşurarea de forţă a romilor înarmaţi cu săbii, cuţite şi bâte. Sosirea efectivelor de poliţie şi a jandarmilor a permis localizarea şi izolarea grupului de romi, fiind demarate negocieri între conducerea Poliţiei Judeţene şi câţiva reprezentanţi ai acestora, reuşindu-se deblocarea temporară a traficului şi diminuarea grupului de recalcitranţi“, au conchis procurorii.

Scandalul cu focuri de armă din Centrul Vechi, alt conflict între grupări

Procurorii aduc aminte în rechizitoriu şi de scandalul din vara trecută, produs la o terasă din Centrul Vechi al Craiovei şi catalogat ca un „conflict de mare amploare produs între unii membri ai grupărilor «Mândria» şi «Frăţia»“. Scandalul a avut loc pe 1 iulie 2016 şi s-a soldat cu împuşcarea în picioare a lui Andrei Lazăr. Procurorii au stabilit că, în timp ce acesta se afla împreună cu concubina lui şi cu alte persoane, membrii ai grupării „Mândria“, la terasa „Pallets“, s-au trezit cu Mihai Deculescu, poreclit „Michel“ şi Sandu Vitan, poreclit „Gârmanu“ (membri ai grupării „Frăţia“), venind spre ei, fiecare cu câte un cuţit în mână, lung de circa 40 cm. „Lazăre, ce căutaţi mă, aici? Vă omor!“, ar fi fost, conform procurorilor, replica lui „Michel“, în timp ce din partea stângă a apărut Ion Pavel Surdu, cu un pistol în mână. Acesta a tras în direcţia lui Lazăr, pe care l-a împuşcat în partea superioară a piciorului drept, dar l-a rănit la piciorul stâng şi pe Florin Ioan, aflat la aceeaşi masă. „Din grupul agresorilor s-a distins şi inculpatul Coandă Mihai Irinel, zis Charlie, care avea tras peste faţă un tricou şi purta un cuţit cu care ameninţa persoanele din grupul celor aflate la terasă, pentru ca mai apoi să arunce cu cărămizi în direcţia aceluiaşi grup. Agresiunea a durat circa două-trei minute, după care grupul atacator a plecat în aceeaşi direcţie din care venise, lăsând în urmă multe cărămizi, mese răsturnate şi scaune“, au mai reţinut procurorii.
În final, procurorii susţin că investigarea retrospectivă de la momentul precizat (5 noiembrie 2016) a putut proba producerea a 16 conflicte stradale de către membrii grupării „Frăţia“. „Privite în mod conjugat, aceste conflicte denotă preocuparea membrilor grupării «Frăţia» de a-şi rezolva prin violenţă aspectele rezultate din activitatea lor, de a-şi regla conturile prin aceeaşi modalitate cu membrii grupării rivale («Mândria») şi de a-şi impune dominaţia la nivelul municipiului Craiova“, explică anchetatorii.

Cum a vrut Cantemir „să-l umilească“ pe Gigioc

Ultimul conflict în care apar membrii „Frăţia“ este cel din noaptea de 4 spre 5 noiembrie 2016, de la barul „On Off“ din Craiova, şi care a avut în spate intenţia lui Ştefan Cantemir de a-l înlătura pe Gigi Zavera din poziţia de „lider“ al grupării. Procurorii au reţinut faptul că Mitre Cantemir Ştefan, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate de doi ani în Penitenciarul din Craiova, l-a cunoscut pe Ghinea Florin, zis Ghenosu, liderul clanului omonim din judeţul Dâmboviţa, iar ulterior punerii sale în libertate a participat la o petrecere organizată de Ghenosu alături de alţi membri ai grupului structurat „Frăţia“. Aici ar fi decis desprinderea din grupul „Frăţia“ şi impunerea prin forţe proprii ca lideri ai acestuia, cu scopul de a-l înlătura pe Gigioc. „Pe acest fond decizional şi al ameninţărilor primite de la inculpatul Zavera Gigi Vadik, în cursul lunii octombrie 2016 şi începutul lunii noiembrie 2016, grupul condus de Mitre Cantemir Ştefan a planificat exercitarea unor acte de violenţă asupra grupării rămase fidelă lui Zavera Gigi Vadik“, susţin procurorii. Aflând de intenţiile lui Cantemir, Gigioc i-ar fi transmis că le va interzice accesul în cluburile şi localurile cunoscute drept teritoriu de „dominaţie“ al grupării „Frăţia“, nesupunerea având drept consecinţă exercitarea unor acte de violenţă.
Procurorii spun că Vlădescu Cristian Marian, din tabăra condusă de Cantemir, a mers în seara de 4 noiembrie la barul „On Off“, unde se aflau Gigioc şi alţi membri „Frăţia“, în vederea „reglării situaţiei ivite“, dar a fost scos din bar de Gigioc şi de ceilalţi şi lovit cu pumnii, picioarele şi cu obiecte tăietoare-înţepătoare. Agresorii s-au întors în bar, dar Vlădescu nu a renunţat şi a revenit pulverizând din dreptul uşii substanţe iritant-lacrimogene. Gigioc şi ai lui l-au urmărit, iar Cimpoeru l-a alergat cu o bară metalică primită de la Gigioc şi l-a lovit în cap pe Vlădescu, după care a ascuns bara în gardul viu din faţa casei de schimb valutar „Egipteanu“, după cum au stabilit procurorii. În peisaj a apărut şi Cantemir, alături de Băloiu Alexandru Grigore, care avea supra sa o sabie, mai spun procurorii, înregistrările surprinse de camerele de supraveghere din zonă arătând cum Irinel Coandă, din tabăra lui Gigioc, se întoarce către Băloiu cu un pistol, vrea să tragă, dar nu reuşeşte „din motive independente de voinţa sa, respectiv neaprinderea capsei de iniţiere a arderii“, după cum au stabilit oamenii legii.
Procurorii arată în rechizitoriu şi unele discuţii telefonice ale lui Ştefan Cantemir, care afirmă la un moment dat: „Bă, gladiatorii aceia (membrii grupării «Frăţia» susţinători ai lui Gigioc – n.r.), când omul a căzut jos (Gigioc – n.r.), unde erau? Că ei trebuia să preia toate loviturile?“. „De altfel, inculpatul Mitre Cantemir Stefan relatează în cadrul convorbirii menţionate că intenţia sa a fost «să-l umilească» pe inculpatul Zavera Gigi Vadik“, mai notează anchetatorii. Gigioc nu ar fi stat cu mâinile în sân şi după ce a ieşit din spital (s-a tratat la o unitate medicală din Bucureşti) ar fi strâns membrii grupării „pentru a organiza acţiuni represive împotriva membrilor din grupare care-l susţineau pe Vlădescu“ şi chiar s-ar fi luat legătura „cu lideri ai unor grupări infracţionale similare din ţară, pentru ca aceştia din urmă să trimită «brigăzi» care să desfăşoare acţiuni agresive faţă de adversari“.
Pentru cele întâmplate, Gigi Zavera şi Ioneluş Cimpoeru au fost arestaţi preventiv pe 18 noiembrie 2016, iar pe 20 martie 2017 au reuşit să convingă judecătorii să dispună altă măsură preventivă, respectiv arestul la domiciliu. Pe 12 aprilie, procurorii doljeni au solicitat, fără succes însă, prelungirea arestului la domiciliu faţă de cei doi. Judecătorii de la Tribunalul Dolj au constatat că procurorii nu au solicitat în termenul legal prelungirea arestului la domiciliu (cinci zile înaintea expirării duratei măsuri), aşa că Gigioc şi Cimpoeru au devenit liberi. Înainte de a fi arestat, pe 18 noiembrie, Gigi Zavera a fost la un pas să părăsească ţara, el deplasându-se în noaptea de 16 spre 17 noiembrie, alături de Gigel Roşianu, până la punctul de trecere a frontierei Porţile de Fier I, unde a fost oprit de organele vamale, procurorii considerând că Gigioc a vrut să se sustragă de la cercetări, plecarea sa atunci nefiind catalogată ca întâmplătoare, ci ca rod al obţinerii pe căi neoficiale a informaţiei că urma să fie reţinut.

Poliţistul Marian Gîrniţă, acuzat de favorizarea infractorului

În acest dosar apare şi numele lui Marian Gabriel Gîrniţă, subofiţer în cadrul IPJ Dolj. Procurorii au stabilit că acesta, în timp ce exercita atribuţiile specifice în cadrul Centrului de Reţinere şi Arest Preventiv, „a avut discuţii, în afara cadrului legal, cu o parte dintre inculpaţi, favorizându-i, în sensul că i-a determinat să uzeze de dreptul la tăcere“.
„Fapta inculpatului Gîrniţă Marian Gabriel din ziua de 20/21.11.2016 de a purta discuţii în afara cadrului legal cu inculpaţii Vlădescu Cristian Marian, Mitre Cantemir Ştefan şi Băloiu Alexandru Grigore în timp ce aceştia erau arestaţi preventiv, discuţii în urma cărora i-a determinat să uzeze de dreptul la tăcere, constituie infracţiunea de favorizarea făptuitorului, deoarece, chiar dacă inculpatul are dreptul de a nu se autoacuza, dreptul la tăcere este unul personal ce poate fi exercitat din proprie voinţă sau prin consiliere juridică de către un apărător şi nu de către un poliţist desemnat cu supravegherea unor persoane arestate preventiv“, au notat procurorii. Aceştia au considerat gestul lui Gîrniţă ca un ajutor dat inculpaţilor în vederea îngreunării cercetărilor.
Marian Gîrniţă a făcut parte din conducerea Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie, unde a fost secretar, a ocupat acest post şi în Sindicatul Poliţiştilor Dolj, pentru ca la data de 3 decembrie 2016, când la IPJ Dolj a fost constituită o Filială a Sindicatului Europol, el să fie ales în funcţia de preşedinte.