vizând recuperarea debitelor
Cum de s-a ajuns ca într-un bloc doi-trei locatari să acumuleze restanțe la întreținere de 160.000 de lei sau ca un bloc să datoreze doar la căldură 570.218 lei sau 244.203 lei? Și, mai ales, cine se face vinovat de acumularea acestor datorii, din moment ce legea îi obligă pe cei de la asociație să acționeze în judecată datornicii după 90 de zile?!
Primii care se fac vinovați de acumularea acestor debite sunt locatarii care uită cu lunile să-și plătească obligațiile către asociație, fără să se gândească la prejudiciile pe care le aduc vecinilor. Principala cauză nu este, în cazul acestor restanțieri, lipsa banilor, ci reaua-voință. Unii dintre ei sunt avocați, polițiști, preoți, medici și nu au probleme financiare, nici nu sunt în imposibilitatea de a-și plăti dările către asociație. „În blocul E 18, toți proprietarii sunt cu plata întreținerii la zi, cu excepția a doi locatari, un avocat și un preot. Au acumulat datorii care trec de 15.000 de lei. Avocatul spune că nu are venituri, preotul nu vine să plătească“, spune președintele Asociației de proprietari nr. 7 Rovine, Tudor Viziru.
La Asociația de proprietari nr. 9 Rovine, administratorul se plânge că printre restanțieri sunt polițiști, medici și magistrați. „Avem în blocul cu asociația un polițist local, nu l-am văzut niciodată, dar niciodată pe la asociație. Avem în blocul 24 un locatar cu o restanță de 100.000 de lei, din anul 2004. Avem un medic cu mari restanțe din 2009, care a preluat apartamentul de la o judecătoare“, a declarat administratoarea Crinela Enculescu.
În al doilea rând sunt vinovați reprezentanții și angajații asociației, care îi păsuiesc pe datornici și nu folosesc pârghiile legale pentru a-i obliga să plătească facturile la întreținere. ei ar trebui să-i acționeze în instanță dupa 90 de zile de la expirarea termenului de plată a facturilor.
Cu restanțierii la judecată
Nu e o situaţie plăcută nici pentru restanţieri, nici pentru reprezentanţii asociaţiilor de proprietari, care se văd nevoiţi să-i dea în judecată, aceasta fiind o modalitate de recuperare a restanțelor. Dacă nu fac asta, datoriile devin în scurt timp atât de mari încât banii nu mai ajung pentru plata facturilor la utilităţi, iar furnizorii pot întrerupe, de exemplu, gazele sau apa curentă, iar atunci vor suferi toţi locatarii. Așa s-au trezit unele dintre asociațiile din Craiova fără apă caldă, din cauza debitelor. Președinții au mers în judecată, dar au bătut pasul pe loc o bună bucată de timp. „Avem în instanță și la executor zeci de dosare. În instanță trece mai mult de un an până se încheie procesul. Nu avem dosar care să se fi încheiat mai devreme de un an și jumătate, dar pot trece și câțiva ani. De exemplu, ne-am judecat cu un proprietar din 2009 până în 2017. Uneori durează mult pentru că debitorii solicită expertiză contabilă sau cer documente suplimentare. După ce obținem sentința definitivă, mergem la executor și în două luni se ajunge la executare silită. Asta înseamnă că, de cele mai multe ori, se pune poprire pe salariu și se recuperează o sumă infimă. De exemplu, mie un restanțieri îmi plătește prin executor 100 de lei pe fiecare lună“, a mai spus Tudor Viziru, președinte de asociație.
Nu întotdeauna recunoa-șterea în instanță a debitelor restante echivalează cu recuperarea datoriilor de la rău-platnici. Când hotărârea judecătorească rămâne definitivă, restanțierii „se sperie“ și își aduc aminte că au datorii la întreținere, vin, plătesc o sumă infimă și dispar. „Am stat pe drumul instanțelor cu un proprietar peste zece ani. La sfârșitul procesului, pentru datoria de un miliard de lei a venit și ne-a plătit 150 de lei. Apoi a dispărut“, a mai spus Crinela Enculescu, administrator de asociație. De cele mai multe ori însă, proprietarii cu restanțe, după ce pierd în instanță procesul cu asociația, merg să-și plătească datoriile la întreținere benevol sau prin executorul judecătoresc.
Neplata restanțelor nici după rămânerea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile poate duce la evacuarea din apartament, dacă cel acționat în instanță este chiriașul primăriei. Într-o astfel de situație se află o locatară din blocul S4 al Asociației de locatari SO2, din cartierul Craiovița Nouă, pe care primăria o aruncă împreună cu copilul în stradă pentru o restanță recunoscută de instanța de judecată.
Privilegiul imobiliar, un sprijin pentru recuperarea restanțelor
Este bine de știut că asociația de proprietari beneficiază de o circumstanță specială, având privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor și altor spații individuale ale proprietarilor din condominiu, precum și un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cotă de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, după cheltuielile de judecată datorate tuturor creditorilor în interesul cărora au fost făcute. La cererea președintelui asociației de proprietari, privilegiul se înscrie în registrul de publicitate imobiliară al judecătoriei, pe baza extraselor de pe ultima listă lunară de plată a cotelor de contribuție din care rezultă suma datorată cu titlu de restanță. De asemenea, privilegiul se radiază la cererea președintelui asociației de proprietari sau a proprietarului, pe baza chitanței ori a altui înscris prin care asociația confirmă plata sumei datorate. Instituirea privilegiului se impune atunci când asociația cunoaște că restanțierul a făcut credite bancare.
