Gazeta de Sud a câștigat definitiv procesul pe care l-a intentat Asociației Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021, care refuzase solicitarea jurnaliștilor de a li se pune la dispoziție copii după toate contractele prin care s-a scurs ilegal circa un milion de euro din bani publici, inclusiv contractele consultanților străini plătiți degeaba cu sute de mii de euro. Opinia publică are, în sfârșit, ocazia să afle în detaliu pe ce a cheltuit asociația un sac de bani cu acordul și, sub oblăduirea Primăriei Craiova, care i-a furnizat cea mai mare parte a fondurilor. Asociația a invocat în instanță confidențialitatea anumitor clauze din contracte și faptul că nu este obligată să facă publice contractele, dar argumentele nu au ținut în fața judecătorilor de la două instanțe: Tribunalul Dolj și Curte de Apel Craiova. Nu este exclus, însă, ca în încercarea de a-și acoperi urmele, reprezentanții asociației, pe mână cu cei ai primăriei, să tergiverseze furnizarea informațiilor sau să inventeze motive pentru a trage de timp. În altă ordine de idei, jaful făcut în numele culturii este anchetat și de procurorii anticorupție din Craiova, care au rămas, deocamdată, la stadiul de urmărire IN REM, pentru faptă, fără să pună sub învinuire vreo persoană.
Dedesubturile afacerii „Craiova Culturală“ ar trebui să iasă la iveală în cel mai scurt timp, după ce judecătorii din Craiova au obligat asociația, o structură formată din aproape 20 de instituții publice, în frunte cu Primăria Craiova, să pună la dispoziția GdS copii după toate contractele semnate pe baza cărora s-a cheltuit circa un milion de euro din bugetul local. Așa cum au arătat jurnaliștii de-a lungul timpului, banii au fost împărțiți pe criterii ascunse, cu încălcarea Legii achizițiilor publice, a finanțelor publice locale și a legii de finanțare și funcționare a organizațiilor neguvernamentale.
Cum a început procesul
GdS a solicitat asociației anul trecut, pe baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, să-i pună la dispoziție toate contractele pe baza cărora s-a cheltuit milionul de euro în competiția națională privind desemnarea orașului care urma să fie capitală europeană a culturii în anul 2021. Demersul a venit după ce asociația a publicat sumar cheltuielile făcute și tot în urma anchetelor GdS, dar a refuzat să scoată din sertare contractele încheiate pe motiv că au clauze de confidențialitate. Tribunalul Dolj, ca primă instanță sesizată, a dat dreptate GdS și a obligat asociația să pună la dispoziție jurnaliștilor informațiile solicitate. „Admite în parte plângerea. Obligă pârâta (asociația – n.r.) să soluţioneze cererea formulată de reclamantă. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare“, se arăta în Hotărârea 182 din ianuarie 2017 a Tribunalului Dolj. Iată cum motiva instanța decizia luată: „Dispozițiile art. 2, lit. a din Legea nr. 544/2001 stabilesc că prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006. De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică care beneficiază de finanțare din bani publici. De asemenea, dispozițiile art. 1 raportat la art. 6 din Legea nr. 544/2001 stabilesc că „orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informații de interes public“, în timp ce art. 3 din legea anterior menționată statuează că „asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere (…)“. Judecătorul continuă apoi argumentația: „Prin informații de interes public în sensul art. 2, lit. b din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul sau de forma sau de modul de exprimare a informației (…) Accesul la astfel de informații este garantat atât prin norme constituționale (art. 31 din Constituția României), cât și la nivel convențional (art. 10, paragraful 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale), excepțiile de la aceasta fiind expres prevăzute atât în dreptul intern pertinent consacrat de art. 12 din Legea nr. 544/2001, cât și în art. 10, paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. În speță, se constată că pârâta (asociația – n.r.) nu a răspuns cererii formulate de reclamantă în temeiul Legii nr. 544/2001. Or, conform art. 7, alin. 2 din Legea nr. 544/2001 pârâta, în calitate de organizație de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici, avea obligația legală de a comunica solicitantului refuzul motivat al necomunicării informațiilor solicitate într-un termen de zece zile de la data înregistrării solicitării. Prin faptul că reclamanta nu a primit un răspuns ce să conțină un refuz motivat al necomunicării informațiilor solicitate prin cerere în termenul de zece zile prevăzut de lege, acesteia i s-a vătămat dreptul de acces liber la informațiile de interes public prevăzut și garantat de lege. Tribunalul apreciază că solicitarea se încadrează în sfera de aplicare a Legii nr. 544/2001, deoarece informațiile se regăsesc în cuprinsul și sfera de incidență a art. 2, lit. b mai sus citat și că această solicitare nu se încadrează în excepțiile expres prevăzute de art. 12 din Legea nr. 544/2001. Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 22 din Legea nr. 544/2001, va admite în parte plângerea și, în consecință, va obliga pârâta să soluționeze cererea formulată de reclamantă“, se arată în hotărârea Tribunalului Dolj.
Și Curtea de Apel Craiova a dat dreptate GdS
Asociația a făcut recurs la Curtea de Apel Craiova spunând același lucru, și anume că nu este obligată să pună la dispoziție contractele, deoarece este organizație neguvernamentală. Ceea ce omiteau însă mai-marii asociației, sprijiniți de primărie, era faptul că atunci când este vorba despre bani publici nu poate exista nici un secret privind modul de cheltuire a lor. Iar sursa de finanțare a activităților a fost bugetul local, adică banii tuturor craiovenilor. Curtea de Apel Craiova a dat și ea dreptate GdS, iar vineri, 22 iunie, a respins ca nefondat recursul asociației. „Nefondat. Respinge recursul. Definitivă“, se arată în Hotărârea 3068/2017. Ce urmează? Asociația ar trebui să pună imediat la dispoziția jurnaliștilor GdS copii după toate contractele solicitate, dar este posibil ca reprezentanții săi, de comun acord cu cei ai Primăriei Craiova, să găsească diferite tertipuri pentru a trage de timp.
Istoria unui jaf
De-a lungul celor trei ani de existență a asociației, GdS a prezentat modul în care aceasta, cu acordul conducerii Primăriei Craiova, a cheltuit ilegal circa un milion de euro din fonduri publice primite de la municipalitate. Inclusiv procurorii DNA s-au arătat interesați de acest lucru, au deschis dosar penal și au început urmărirea penală IN REM pentru abuz în serviciu. „Pe rolul DNA – Serviciul Teritorial Craiova se află în lucru un dosar care vizează aspectele menționate de dumneavoastră. În acest moment, în cauză se desfășoară acte de urmărire penală doar cu privire la faptă („in rem“), cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva unei persoane, ci are doar semnificația instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă“, preciza DNA anul trecut, la solicitarea GdS.
Anchetele GdS au fost confirmate și de inspectorii Camerei de Conturi Dolj, care au făcut un control de fond, rezultatele sale fiind incluse în raportul public pe anul 2015. Pe scurt, primăria și asociația în care a pompat ilegal bani publici au încălcat Legea achizițiilor publice, a finanțelor publice locale și legea de finanțare și funcționare a organizațiilor neguvernamentale. Din acești bani au fost plătiți consultanți străini cu salarii de 15.000 de euro pe lună și au fost achiziționate fără licitație reclamă, filme de prezentare și organizare de evenimente culturale. De exemplu, raportul Camerei de Conturi spunea că mai multe evenimente, printre care chermesa de la Bruxelles, Balul Ambasadorilor de la Atheneul Român sau cazările și mesele la hotelurile din Craiova au fost finanțate nelegal. Finanțările din perioada 2013–2015 de la primărie s-au acordat fără a avea la bază, conform prevederilor legale, un contract încheiat între primărie și asociație, în condițiile în care asociația a transmis cu întârziere rapoartele anuale de activitate către primărie și fără o justificare a sumelor cheltuite; primăria nu a verificat legalitatea cheltuirii sumelor acordate, respectiv dacă plățile s-au efectuat în baza documentelor justificative și dacă contractele au fost atribuite în baza OUG nr. 34/2006 (privind achizițiile publice – n.r.). Primăria a alocat sume semnificative în perioada 2013-2015 în mai multe tranșe, doar în baza unor fundamentări întocmite sumar pentru aceste sume solicitate, iar ulterior nu a solicitat documente financiar-contabile pentru a efectua controlul legalității plăților făcute de asociație; nu s-a respectat transparența utilizării fondurilor publice după cum urmează: asociația nu a utilizat procedurile de achiziție și alte reglementări ale OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică. De asemenea, asociația nu a instituit nici o procedură operațională proprie în domeniul achizițiilor de servicii și bunuri. Ca măsuri, Camera a dispus recuperarea banilor care nu puteau fi justificați și respectarea legilor.
