Acasă Autostrada Olteniei Morți aruncați din greșeală la o groapă de gunoi ilegală

Morți aruncați din greșeală la o groapă de gunoi ilegală

Zona verde de la marginea Craiovei unde RAADPFL a amenajat „temporar“ o groapă de gunoi și unde au fost descoperite osemintele și resturile de sicrie (Foto: Lucian Anghel)

Descoperirea macabră de miercuri după-amiază, când, pe un câmp din apropierea Parcului Tineretului din Craiova, aflat în grija Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ (RAADPFL) din subordinea primăriei, au fost găsite resturi de sicrie și oseminte umane printre moloz, resturi vegetale și menajere, a scos la iveală faptul că RAADPFL a trasformat o zonă verde într-o groapă de gunoi. Regia susține că depozitarea era temporară, făcută cu acordul verbal al Gărzii de Mediu, până când gunoiul urma să fie preluat de societatea de salubritate și dus la depozitul ecologic de la Mofleni. Tot din spusele conducerii RAADPFL aflăm că sicriele și osemintele au ajuns din greșeală acolo, din vina unor angajați, motiv pentru care Regia a demarat o anchetă internă. Și Poliția derulează propria anchetă, pentru a stabili dacă este vorba sau nu de comiterea unei infracțiuni.

RAADPFL Craiova, regia din subordinea primăriei care se ocupă de administrarea domeniului public și fondului locativ al orașului, și-a recunoscut joi vina în ceea ce privește resturile de sicrie și oseminte umane descoperite întâmplător de doi craioveni, miercuri după-amiază, într-o zonă din spatele Water Park-ului. Conducerea Regiei susține că acestea nu aveau ce să caute acolo și că este vorba de greșeala unor angajați.
Întâmplarea respectivă ne-a făcut să ne punem două întrebări: cum s-a format o groapă de gunoi pe un spațiu verde din apropierea Parcului Tineretului și de ce resturile menajere și de altă natură nu au ajuns la depozitul de gunoi de la Mofleni, aflat chiar în vecinătate.
Zona respectivă era, ieri, plină de resturi din cimitire (coroane uscate sau aproape uscate, jerbe, candele, resturi de lemne provenite de la cruci și sicrie), dar și de resturi vegetale și menajere. Din loc în loc se mai zăreau și resturi de materiale de construcții, dar și resturi de la diverse lucrări efectuate pe străzile din oraș: borduri, pavele, pietre de râu. Tot aici zăceau aruncate la grămadă bucăți mari de ciment și granit și, surpriză, și unele din soclurile statuilor de pe fosta Alee a Personalităților din Craiova, amenajată în părculețul de la Teatrul Național „Marin Sorescu“ înainte de a se construi parcarea subterană.
Cum au ajuns toate acestea aici? Prin „grija“ RAADPFL Craiova. Regia a recunoscut că terenul îi aparține și că a dus resturile acolo, deși unele trebuia să ajungă direct la groapa de gunoi de la Mofleni, dar că depozitarea era una temporară. „La un moment dat, în Craiova a fost o pauză de ridicare a gunoiului, în urma conflictului dintre Salubritate (firma care se ocupă de curățenia orașului – n.r.) și Eco Sud (societatea care administrează depozitul ecologic de la Mofleni – n.r.) și atunci am hotărât să se elibereze cu prioritate rampele de gunoi ale orașului, nu ceea ce rezulta de la noi, din cimitire. Am zis să-l depozităm temporar acolo (gunoiul – n.r.), iar când va fi o pauză de colectare, când vor fi mai liberi cei de la Salubritate, să vină să ridice și gunoiul nostru, pentru că la noi mergea mai repede. Era o depozitare temporară, cred că două luni, nu mai mult“, a explicat, joi, Aurelia Filip, directorul RAADPFL Craiova. Aceasta a mai precizat că a primit și un acord verbal de la Garda de Mediu pentru a aduce resturile vegetale și de altă natură aici și că nu ar fi existat în acest timp un contract cu SC Salubritate.

RAADPFL, în eroare

Situația nu este chiar așa cum a descris-o directoarea Regiei. Criza la care aceasta face referire s-a petrecut la începutul lunii octombrie 2016 și a durat cinci zile, timp în care a fost restricționat accesul autogunoierelor la depozitul de la Mofleni. Încet, încet, situația s-a redresat și ridicarea gunoiului din Craiova s-a făcut în ritm normal. De aceea, prezența acelor resturi pe terenul respectiv, după mai bine de o jumătate de an de la „criza deșeurilor“, nu se justifică decât dacă RAADPFL a preferat să nu mai plătească Salubrității pentru gunoiul care ar fi trebuit să ajungă la depozitul ecologic și să-l lase pe tot în câmp.
Și nici partea cu contractul nu este precum cea descrisă de Aurelia Filip. Directoarea Regiei a precizat că nu mai avea contract cu Salubritatea și că acesta a fost făcut chiar joi. În realitate, acest contract a fost tot timpul în vigoare, a lipsit doar comanda în baza căreia Salubritatea ridică și apoi facturează cantitatea de gunoi colectată. „SC Salubritate Craiova SRL are încheiat contract pentru colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor cu Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ Craiova și lucrătorii noștri ridică deșeurile din locație la comanda Regiei“, se arată într-un răspuns oferit GdS de SC Salubritate.

Garda de Mediu ar fi știut doar de deșeuri vegetale

Chestionat în privința gropii de gunoi amenajate temporar de RAADPFL Craiova în apropierea Parcului Tineretului, Gheorghe Călinoiu, comisarul-șef al Gărzii de Mediu Dolj, a precizat, pentru GdS, că știa de existența acelui teren cu gunoaie, dar că ar fi fost vorba doar de resturile vegetale aduse din oraș. Acesta a mai spus și că și-a dat verbal acordul ca vegetația rezultată în urma curățării spațiilor verzi din Craiova, inclusiv resturile vegetale din cimitire, să fie adusă aici, după ce Regiei i s-a interzis depozitarea lor în Parcul „Nicolae Romanescu“ (un alt scandal în care a fost implicată RAADPFL Craiova anul trecut, după ce a săpat ilegal o groapă imensă în parcul monument istoric al Craiovei). „Știam de resturi vegetale acolo, nu de altceva. De gropi de compost (existau câteva gropi săpate în acea zonă, unele cu resturi vegetale uscate – n.r.), dar nu de gunoaie. O să le punem în vedere să ducă gunoiul de acolo“, a afirmat Călinoiu.
De altfel, conducerea RAADPFL a anunțat că a început ridicarea gunoiului, dar și că a demarat o anchetă pentru a-i depista pe cei care se fac vinovați de prezența osemintelor în acea zonă. „Gunoaiele din cimitire se încarcă cu un excavator și se urcă în remorci, dar sunt oameni care se ocupă cu cadavre, iar resturile umane se îngroapă sub radierul lucrării funerare. Știam că ducem reziduurile de pe zona verde acolo, la fel și reziduurile din cimitire, dar în nici un caz aceste sicrie, pentru că, de obicei, ele nu rezultă în urma deshumărilor, care se fac după o perioadă foarte mare, când ele sunt deteriorate. Iar dacă rezultă, noi avem contract cu o firmă pentru deșeuri speciale, care deservește și Grădina Zoologică, și aceste deșeuri sunt distruse. Este inadmisibil ceea ce s-a întâmplat, iar Regia pe care o conduc a demarat o anchetă pentru a afla cine se face vinovat de acest lucru“, a precizat Aurelia Filip.

Polițiștii au cerut documente de la RAADPFL

După decoperirea de miercuri, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Dolj au început o anchetă, iar după primele verificări au stabilit că sicriele și fragmentele de oase, cel mai probabil umane, au fost aruncate în zonă de angajații RAADPFL Craiova. „Polițiștii craioveni au fost sesizaţi despre faptul că, pe terenul RAADPFL Craiova, din Pepiniera Dendrologică, aflat în partea de vest a Parcului Tineretului din Craiova sunt aruncate mai multe
resturi de sicrie și oase, a căror proveniență nu se cunoaște. Din primele verificări s-a stabilit că, în mod provizoriu și temporar, RAADPFL Craiova a depozitat aceste reziduuri până la încheierea licitației pentru contractul de salubrizare a reziduurilor colectate, având în vedere și reorganizarea și suspendarea provizorie a activității Depozitului de colectare a deșeurilor din Craiova. Toate aceste obiecte se aflau într-un stadiu avansat de putrefacţie şi de degradare“, au explicat polițiștii doljeni.
Aceștia din urmă mai susțin că au solicitat RAADPFL Craiova să le pună la dipoziție documentele în baza cărora s-a dispus depozitarea deșeurilor în acea zonă. Problema este că, chiar dacă exista un contract de salubrizare, angajații RAADPFL nu puteau arunca la gunoi, pur și simplu, oasele unor persoane care, cel mai probabil, au fost deshumate dintr-un cimitir administrat de Regie. Și asta pentru că deshumarea unei persoane se face numai în anumite condiții, iar osemintele trebuie să rămână în locul în care persoana respectivă a fost înhumată.
Oamenii legii au mai explicat că fac o anchetă pentru a stabili condițiile în care fragmentele de oase au ajuns la groapa de gunoi improvizată „în mod provizoriu și temporar“. În baza probelor obținute, anchetatorii vor hotărî și dacă întocmesc sau nu un dosar penal pentru comiterea infracțiunii de profanare de cadavre sau morminte.

„Eroare umană în ceea ce privește manipularea osemintelor“

La rândul lor, reprezentanții RAADPFL Craiova susțin că iau în calcul o eroare umană în ceea ce privește mutarea oaselor unor persoane decedate. „La o primă analiză, pe care am efectuat-o, ieri, împreună cu responsabilii de cimitire, se arată foarte clar că astfel de situații nu pot apărea dacă toate procedurile interne sunt îndeplinite. Luăm în calcul o eroare umană în ceea ce privește manipularea osemintelor în momentul mutării acestora. Această situație este inadmisibilă, iar cei care vor fi găsiți răspunzători vor fi sancționați conform legislației în vigoare“, a mai comunicat RAADPFL.
Să vedem despre ce proceduri este vorba. RAADPFL administrează cimitirele Ungureni, Sineasca, Craiova Nord și Dorobănția în baza unui regulament privind funcţionarea cimitirelor aflate sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Craiova.
Acest regulament prevede destul de clar condițiile în care sunt deshumate persoanele decedate din cimitire, dar și ce se întâmplă cu osemintele. Astfel, după împlinirea unui termen de șapte ani, „în funcţie de necesităţile Comisiei Pompe Funebre se va putea efectua exhumarea celui decedat. Osemintele se îngroapă în locul în care persoana a fost înhumată, la o adâncime de 2,5 m, iar acesta va rămâne în evidenţele Comisiei Pompe Funebre din cadrul operatorului ca fiind loc liber“, se arată în regulament.
Rămâne de văzut de ce oasele unei persoane decedate de cel puțin șapte ani au ajuns la gunoi și nu în groapa în care a fost înmormântată. În mod normal, aceste oseminte care se scot după deshumare ar fi trebuit „unse“ de un preot înainte de a fi reîngropate. „Ce fac ei se numește deshumare, dar aici ar trebui păstrată o legătură între familie și preot. Când osemintele sunt scoase din mormânt se face o slujbă, preotul le citește și le unge cu vin și untdelemn înainte de a fi așezate într-un săculeț curat și îngropate la căpătâi“, a explicat Ioniță Apostolache, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Olteniei.

Infracțiunile

Potrivit Codului Penal, sustragerea, distrugerea sau profanarea unui cadavru ori a cenuşii rezultate din incinerarea acestuia se pedepseşte cu închisoarea de la șase luni la trei ani. Profanarea unui mormânt, a unei urne funerare sau a unui monument funerar se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă. 

Exit mobile version