La 60 de kilometri distanţă de Craiova şi 16 kilometri de Dunăre, la limita administrativă cu judeţul Mehedinţi, comuna doljeană Pleniţa este mai veche, după cum arată documentele de arhivă, decât capitala României. Mai sunt multe de făcut în localitate, având în vedere că doar jumătate din străzi sunt asfaltate. Piaţa şi târgul, unele dintre cele mai mari din judeţ, sunt în proces de reabilitare. În timp ce foarte mulţi angajatori se plâng că nu găsesc forţă de muncă pregătită, pentru că programa şcolară nu este adaptată realităţilor pieţei, iar multe unităţi de învăţământ nu reuşesc să acopere numărul de locuri disponibile, la Liceul Tehnologic din Pleniţa, în fiecare an, planul de şcolarizare este realizat în proporţie de 100%. Cei mai mulţi dintre elevi sunt navetişti. Şi la Pleniţa, la fel ca în majoritatea comunelor doljene, întârzierea masterplanului de deșeuri a făcut ca la marginea satelor să se formeze adevărate gropi de gunoi care, odată cu încălzirea vremii, se transformă în focare de infecţie.
O lume a contrastelor. Aşa ar putea fi descrisă comuna Pleniţa. Pe de o parte, ruinele fabricilor închise cu mai bine de două decenii în urmă, lacătul pus pe porţile gospodăriilor în care nu mai locuieşte nimeni, iar pe de altă parte, gospodării modernizate, case impozante ale celor care au reuşit să-şi găsească de lucru. Nu aici însă, nici măcar în ţară, ci departe de casă, în special în Italia şi Spania. Peste 700 de locuitori muncesc în afara graniţelor ţării. Multe din proiectele demarate de-a lungul anilor pentru dezvoltarea comunei au fost realizate cu bani guvernamentali sau europeni. „În acest moment, se lucrează pentru finalizarea proiectului de canalizare. Mai avem altul, extrem de important, care va începe peste câteva luni, aprobat pe fonduri europene, pentru finalizarea a şapte kilometri de canalizare în comună. În plus, sper ca în cel mult două luni să înceapă lucrările pentru modernizarea căminului cultural, unul din cele mai mari din România, care funcţionează într-o clădire foarte frumoasă. Se impun lucrări de modernizare şi dotare, este un proiect prin Compania Naţională de Investiţii (CNI). Am depus studiul de fezabilitate şi a durat cam doi ani până când a fost aprobat. În acest moment se lucrează la proiectare, apoi aşteptăm de la CNI avizul de începere a lucrărilor“, a spus Mihai Calafeteanu, primarul comunei Pleniţa. Reabilitarea acestui cămin cultural presupune o amplă intervenţie la nivelul întregii construcţii: modificarea podelei sălii de spectacole, renovarea completă atât a interiorului, cât şi exteriorului, refacerea scenei, renovarea grupurilor sanitare. Costul total al proiectului se ridică la 2,1 milioane de lei. „În plus, ne dorim foarte mult să avem un târg şi o piaţă agroalimentară moderne, dotate corespunzător. Târgul este cel mai mare din judeţ, alături de cel din Poiana Mare. Vinerea şi sâmbăta, atât târgul, cât şi piaţa agroalimentară nu mai fac faţă, având în vedere că aici vin comercianţi din toate zonele. În proporţie de aproape 90%, târgul este gata pentru autorizare. Este târg atât de animale, cât şi de lemne, cereale. Este compartimentat corespunzător, dotat cu apă curentă şi jgheaburi pentru animale. Avem proiectul pentru modernizarea pieţei trimis, sperăm să fie aprobat cât mai repede, astfel încât în vreo doi ani să fie gata“, a completat primarul.
„Casele sunt foarte ieftine în Pleniţa“
Şi la capitolul infrastructură, în Pleniţa mai este mult de lucru. Edilul comunei susţine că aproximativ jumătate din drumuri sunt asfaltate, celelalte sunt doar pietruite. „Avem deja un proiect depus pentru încă zece kilometri de drum. Şi satul Castrele Traiane, unul dintre cele mai frumoase din zonă, unde toate străzile sunt perpendiculare, a fost dotat cu canalizare şi apă curentă, iar drumurile sunt asfaltate în proporţie de 70%“, a povestit Mihai Calafeteanu. În ultimii ani, la Pleniţa s-au mutat multe persoane, din diferite zone din ţară. Preţul imobilelor este mic, fapt ce atrage, în special, persoane pensionate. „Casele sunt foarte ieftine în comună. Un imobil cu trei camere, cu dependinţe şi un mic teren, se vinde cu 30.000, 40.000 de lei. Avem două familii care şi-au vândut apartamentele în Moldova şi au ales să se stabilească la pensie în Pleniţa“, a completat edilul.
Şcoala oferă instruire în domeniile: mecanic, electric, teoretic
Dacă în multe localităţi rurale, unităţile de învăţământ sunt afectate din cauza scăderii numărului de copii, la Pleniţa structura şcolară a rămas aceeaşi de cel puţin zece ani. În localitate funcţionează două şcoli generale, două grădiniţe şi un liceu tehnologic dotat corespunzător şi foarte căutat datorită specializărilor pe care le oferă. Cea mai mare parte din elevii de liceu sunt navetişti, peste 70%. „Sunt sute de copii din localităţile limitrofe care fac naveta şi vin să înveţe aici. Avem atât liceu cu profil real, umanist, cât şi liceu tehnologic. Locurile la acest liceu se ocupă fără probleme în fiecare an. În aceste unităţi de învăţământ au intrat copii cu medii foarte mari. Din promoţia trecută, de exemplu, din cei care au absolvit clasa a VIII-a, am avut 11 copii care au terminat cu media 10, din care şase au rămas la Pleniţa întrucât cei care vor să înveţe carte învaţă indiferent de oraşul în care se află unitatea de învăţământ“, a povestit Calafeteanu. Pe lângă copiii din Pleniţa, în aceste unităţi şcolare învaţă şi copii din Unirea, Caraula, Orodel, Călugăreni, Verbiţa, Verbicioara. „Avem elevi care vin de la mai mult de zece kilometri distanţă. Ne realizăm planul de şcolarizare în fiecare an pentru că ne recrutăm populaţia şcolară din întreaga zonă. La învăţământul liceal tehnologic, copiii învaţă meserii extrem de căutate: mecanic tehnician, mecanic pentru întreţinere şi tehnician în instalaţii electrice, iar la învăţământul profesional avem specializări pentru cei care doresc să devină lăcătuşi mecanici. Din păcate, şi la Pleniţa, la fel ca în toate unităţile de învăţământ din mediul rural, agenţii economici interesaţi să îşi găsească forţă de muncă încă de pe băncile şcolii sunt mai puţini“, a spus Ileana Iacob, directoare la Liceul Tehnologic „Constantin Nicolăescu Plopșor“.
Maldăre de gunoaie la marginea comunei
Una dintre problemele care îi deranjează cel mai mult pe locuitorii din Pleniţa este cea a gunoaielor. În spatele gospodăriilor situate la marginea localităţii s-au format munţi de resturi vegetale şi menajere. „Focare de infecţie“, spun oamenii. Edilul susţine însă că situaţia este sub control şi că în momentul în care masterplanul de deşeuri va fi gata, această problemă va fi rezolvată în totalitate. „Strângem gunoiul. Primăria are un utilaj care zilnic circulă prin localitate şi strânge gunoiul. Avem şi o maşină pe care o închiriem şi periodic mai transportăm la Mofleni gunoi, pentru că aceasta este situaţia. Este însă foarte costisitor, distanţa Pleniţa – Mofleni fiind foarte mare. Sper ca odată cu implementarea masterplanului să rezolvăm în totalitate această problemă. Atunci când masterplanul va fi funcţional, la Calafat şi Băileşti vor fi platforme de gunoi“, a mai spus Mihai Calafeteanu.
