17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCase vândute de mai multe ori, pedepse cu suspendare

Case vândute de mai multe ori, pedepse cu suspendare

Instanțele de judecată din Craiova s-au dovedit blânde când au condamnat cu suspendare în două dosare un bărbat acuzat că a înșelat mai multe persoane (Foto: arhiva GdS)
Instanțele de judecată din Craiova s-au dovedit blânde când au condamnat cu suspendare în două dosare un bărbat acuzat că a înșelat mai multe persoane (Foto: arhiva GdS)

Un cititor GdS, parte civilă într-un dosar de înșelăciune, se plânge de „blândețea“ instanțelor din Craiova, care au condamnat cu suspendare în două dosare un bărbat acuzat că a înșelat mai multe persoane, cărora le-a vândut trei imobile deja înstrăinate. Este vorba de craioveanul Liviu Victor Safta, angajat ca agent imobiliar la SC Safta Invest SRL, după cum susțin anchetatorii. GdS a aflat că SC Safta Invest este administrată de bunica lui Victor Safta, o femeie de 81 de ani, din comuna doljeană Vârvoru de Jos. În septembrie, anul trecut, același Liviu Victor Safta a fost trimis în judecată în al treilea dosar de înșelăciune.

Au rămas și fără bani, și fără casele promise, după ce au fost convinși să cumpere imobile vândute deja altor persoane. Aceasta este, pe scurt, povestea păgubiților din cele trei dosare penale întocmite de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova pe numele lui Liviu Victor Safta, de 42 de ani. Să începem cu primul dosar, cel cu numărul 15396/215/2015, înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova în iunie 2015.
Procurorii craioveni au reținut că, „la data de 14.08.2014, inculpatul Safta Victor Liviu le-a indus în eroare pe persoanele vătămate (Elena și Marius Iulică Toma – n.r.), spunându-le că imobilul pe care urma să-l înstrăineze nu este vândut altor persoane și nu este grevat de sarcini, determinându-le, astfel, să încheie un antecontract de vânzare-cumpărare având ca obiect un imobil situat în municipiul Craiova“. Și asta în condițiile în care același imobil fusese vândut pe 24 februarie 2014.
În februarie, anul trecut, Judecătoria Craiova a hotărât să-l condamne pe Safta la un an de închisoare cu suspendare pentru înșelăciune și l-a obligat să presteze 70 de zile de muncă în folosul comunității la Salubritate sau RAADPFL. În plus, instanța l-a obligat pe inculpat să le returneze păgubiților suma de 10.000 de euro. Instanța a mai reținut că, la data comiterii faptei, Safta era angajat ca agent imobiliar la SC Safta Invest SRL. A urmat apelul, iar în noiembrie 2016, Curtea de Apel Craiova a menținut sentința Judecătoriei printr-o hotărâre definitivă.

Condamnat cu suspendare și în al doilea dosar

Între timp, în iulie 2016, același Liviu Victor Safta a fost trimis în judecată în alt dosar de înșelăciune, cel cu numărul 19627/215/2016. În acest dosar, anchetatorii au reținut că, pe 6 august 2014, Safta a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare pentru un imobil din comuna Pielești, care fusese însă vândut altor persoane încă din mai 2014. Păgubitul este C.M., care a achitat suma de 26.500 de euro pe un imobil vândut a doua oară. Pe 15 decembrie, anul trecut, Judecătoria Craiova a hotărât să-l condamne pe Safta la un an și zece luni de închisoare cu suspendare, pedeapsă care o cuprinde pe cea de un an cu suspendare din primul dosar. De data aceasta, instanța a dispus ca inculpatul să presteze 80 de zile de muncă neremunerată pentru Primăria Craiova. În plus, Safta a fost obligat să înapoieze păgubitului cei 26.500 de euro.
La începutul lunii ianuarie, hotărârea a fost atacată cu apel de inculpat și de păgubit.
În septembrie 2016, Liviu Victor Safta a fost trimis în al treilea dosar de înșelăciune, cel cu numărul 27816/215/2016. În acest dosar, care este în procedură de cameră preliminară, a fost pusă sub acuzare și Cristina Floriana Safta. Anchetatorii au reținut că, „inculpații Safta Liviu Victor și Safta Cristina Floriana, la data de 16.05.2014, au indus-o în eroare pe persoana vătămată (Nela Stanciu – n.r.), spunându-i că imobilul pe care urma să-l înstrăineze nu este vândut altor persoane și nu este grevat de sarcini, determinând-o să încheie un antecontract de vânzare-cumpărare, având ca obiect imobilul menționat, deși acesta fusese înstrăinat încă din 7.01.2014“. Procurorii craioveni nu au precizat însă care este prejudiciul produs în acest dosar.

Inculpatul și-a recunoscut faptele în fața judecătorilor

Una dintre persoanele care a rămas și fără bani, și fără casă a explicat pentru GdS că și-a vândut apartamentul pentru a putea cumpăra casa de la Liviu Victor Safta, motiv pentru care a rămas pe drumuri. „Subsemnatul Marius Iulică Toma, de 56 de ani, cu domiciliul pe străzile Craiovei, în urma pierderii unui apartament în schimbul unei case ipotecate, vă adresez rugămintea de aprobare a eutanasierii legale a subsemnatului pentru binele celui care m-a escrocat și care, datorită justiției, stă bine-merci în libertate. Dacă tot am pierdut legal un apartament în favoarea unei case ipotecate la cămătari, dreptul la un trai liniștit la pensie, cutreierând străzile Craiovei în găsirea unui adăpost, cer eutanasierea în locul unui deces din cauza foamei sau gerului. Nu situația străzii mă împinge să cer acest ultim favor, ci deciziile unor magistrați care, în decurs de trei luni, scot basma curată un infractor care vinde cu acte o casă ipotecată la două familii credule, lăsându-le pe drumuri“, a spus Marius Iulică Toma.
De altfel, la apel, Toma a solicitat aplicarea unei pedepse cu executare pentru inculpat, susținând că pedeapsa a fost mult prea blândă față de prejudiciul cauzat.

„Reacție fermă a organelor judiciare față de astfel de fapte“

Să vedem cum au motivat judecătorii hotărârea din primul dosar penal, cel în care inculpatul a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. În primul rând, instanța a reținut că inculpatul și-a recunoscut fapta, așa că, potrivit legii, pedeapsa maximă pentru infracțiunea de înșelăciune a scăzut cu o treime, de la trei la doi ani de închisoare. Judecătoria Craiova a reținut că, pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârşirea faptelor, dar și că a fost de acord cu despăgubirea persoanelor vătămate, așa că l-a condamnat la un an de închisoare. Ca să îl condamne cu suspendare, instanța a motivat că „inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, inculpatul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii şi, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, prima instanţă a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni“.
La apel, Curtea de Apel Craiova a reținut că „pedeapsa nu trebuie să fie percepută ca o răzbunare a societăţii pentru faptul că inculpatul a greşit, însă stabilirea pedepsei de un an închisoare (…) este de natură să fie percepută ca o reacţie fermă a organelor judiciare faţă de astfel de fapte, luând în considerare atitudinea procesuală a inculpatului“. În final, Curtea de Apel Craiova a respins apelurile formulate de Safta și Marius Iulică Toma, așa că inculpatul a rămas cu pedeapsa de un an de închisoare cu suspendare.

Patroană la 81 de ani

Potrivit informațiilor furnizate de Registrul Comerțului, agenția imobiliară SC Safta Invest SRL are ca unic acționar și administrator pe Floarea Cârțână, născută în anul 1935 în comuna doljeană Vârvoru de Jos. GdS a încercat să o găsească pe Floarea Cârțână în Vârvoru de Jos, însă primarul comunei a precizat că nu mai locuiește în localitate, femeia fiind dusă la un cămin de bătrâni de către un nepot al său, care are grijă de ea. Întrebat dacă nepotul femeii se numește Liviu Victor Safta, edilul din Vârvoru de Jos a răspuns afirmativ. De asemenea, GdS a încercat să obțină un punct de vedere de la reprezentanții Safta Invest ori de la Liviu Victor Safta, însă numărul de telefon menționat atât pentru sediul firmei, cât și la contacte firmă nu mai este în serviciu.

Înșelăciunea

Potrivit Codului penal, înşelăciunea reprezintă inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în scopul de a obţine un folos patrimonial injust, iar dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la șase luni la trei ani. Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani. 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS