10.6 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalGorjPârtii doar pe hârtie la Rânca, din cauza lipsei tunurilor de zăpadă

Pârtii doar pe hârtie la Rânca, din cauza lipsei tunurilor de zăpadă

Telescaunul - o investiţie care depinde de starea vremii (Foto:Eugen Măruţă)
Telescaunul – o investiţie care depinde de starea vremii (Foto:Eugen Măruţă)

Staţiunea montană Rânca, aflată în nordul judeţului Gorj, are disponibilă doar o singură pârtie de schi, deşi aici există nu mai puţin de şase. Pârtia din centrul staţiunii este singura dotată cu tunuri de zăpadă şi poate să asigure condiţii pentru practicarea sporturilor de iarnă. Este vorba de schi, snowboarding şi săniuş.

Deşi în staţiunea montană Rânca există şase pârtii, turiştii s-au putut bucura doar de una singură în perioada Sărbătorilor. Aceştia au practicat sporturile de iarnă numai pe pârtia din centrul staţiunii, întrucât doar aceasta este dotată cu tunuri de zăpadă. În ultimii ani, precipitaţiile nu au mai fost abundente la Rânca şi au fost înregistrate, cel puţin la începutul sezonului, cantităţi reduse de zăpadă. Aşa se face că majoritatea turiştilor s-au îndreptat spre pârtia principală, întrucât, încă din luna noiembrie, administratorii obiectivului au folosit tunurile de zăpadă şi au asigurat un strat de omăt consistent. Echipele Salvamont ar fi pregătite să facă faţă tuturor intervenţiilor, având în vedere că în Rânca sunt două baze Salvamont dotate cu echipamente de ultimă generaţie. Cu toate acestea, se concentrează doar pe pârtia din centrul staţiunii. „Pe parcursul zilei de 2 ianuarie am avut opt cazuri. Au fost turişti care s-au accidentat pe pârtia din centru, dar şi în staţiune. Este vorba de fracturi, entorse, multiple traumatisme. Două cazuri au fost predate la ambulanţă pentru transport la spital, unu a fost transportat cu ambulanţa Salvamont, iar două au fost duse cu maşinile personale la spital. Restul au fost soluţionate pe loc de salvamontişti”, a declarat Sabin Cornoiu, şeful Serviciului Public al Salvamont Gorj.

Bani europeni, cheltuiţi de pomană

Cea mai importantă pârtie din Rânca este cea de la telescaunul de sub Vârful Păpuşa. Instalaţia de transport pe cablu a costat nu mai puţin de patru milioane de euro. Finanţarea a fost asigurată din fonduri Phare, nerambursabile. Pe lângă faptul că telescaunul stă mai tot timpul nefolosit, iarna, pârtia are aceeaşi soartă, în lipsa tunurilor de zăpadă. Dacă ar fi existat astfel de instalaţii, cea mai lungă pârtie din Rânca, de 980 de metri, ar fi putut fi utilizată de către turişti. Nici amplasarea pârtiei pe versantul respectiv nu a fost una fericită, având în vedere că este expusă soarelui de dimineaţa până seara, iar stratul de zăpadă este afectat. Tunurile de zăpadă la pârtia de la telescaun ar fi trebuit să fie prevăzute în proiectul iniţial. De asemenea, pentru a putea fi folosite tunurile de zăpadă este nevoie să fie amenajat un lac de acumulare în Rânca sau să fie identificată încă o sursă de alimentare cu apă.

Anchetă a Departamentului pentru Lupta Antifraudă

Modul în care a fost realizată investiţia cu fonduri europene nerambursabile de la Rânca a intrat, la finalul anului trecut, în atenţia Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF). Investiţia totală, respectiv telescaunul care stă închis şi canalizarea, mai mult nefuncţională, au costat aproape opt milioane de euro. Funcţionarii antifraudă vor stabili cum au fost cheltuite fondurile europene şi dacă proiectul şi-a atins ţinta. „Departamentul pentru Lupta Antifraudă DLAF, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, efectuează sau coordonează acţiuni de control în vederea identificării neregulilor, fraudelor şi altor activităţi ilicite în legătură cu gestionarea, obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi a celor de cofinanţare aferente, precum şi a oricăror altor fonduri ce intră în sfera intereselor financiare ale Uniunii Europene. Potrivit art. 21 lit. e) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Departamentului pentru Lupta Antifraudă DLAF aprobat prin HG nr. 738/2011, acţiunile de control se declanşează în urma unor verificări preliminare temeinice, pentru identificarea indiciilor de fraudă, care au rolul de a selecta faptele cu potenţial de valorificare judiciară. În prezent, DLAF efectuează control cu privire la proiectul «Dezvoltarea integrată prin optimizarea domeniului schiabil şi a sistemului ecologic de colectare-epurare a apelor uzate menajere din zona Rânca – judeţul Gorj», Conform prevederilor legale, Departamentul pentru Lupta Antifraudă va putea oferi mai multe informaţii numai după finalizarea investigaţiilor“, se arată într-un comunicat al DLAF. Sistemul de canalizare nu are autorizaţie, deşi au trecut aproape cinci ani de la recepţia lucrărilor şi aproape şapte ani de la începerea investiţiei. De asemenea, firma care administra telescaunul şi pârtia a dat faliment. Cât de eficient au fost cheltuite fondurile europene rămâne să stabilească DLAF.
Nici autorităţile locale şi judeţene nu ştiu ce au de gând să facă la Rânca. Anul trecut, Primăria Baia de Fier a depus un proiect pentru a declara staţiune partea din Rânca pe care o administrează, fără a contacta autorităţile din Novaci. Din nou un proiect care nu are legătură cu dezvoltarea unitară a zonei şi rezolvarea problemelor legate de domeniul schiabil, alimentarea cu apă, sistemul de canalizare şi drumurile din Rânca.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS