Situată la numai trei kilometri de oraşul Severin, comuna Şimian este o lecţie vie de istorie pentru călătorul ajuns pe aceste meleaguri. Cula lui Tudor Vladimirescu, Cula lui Nistor, Mănăstirea Cerneţi, precum şi trei biserici monument istoric sunt obiectivele ce pot fi văzute în aşezarea scăldată de apele Dunării. Din păcate însă, timpul nu a cruţat soarta acestor clădiri şi a lăsat urme adânci asupra lor. Autorităţile spun că încearcă să le reabiliteze cu bani europeni.
Având nouă sate şi 12.000 de locuitori, Şimian este cea mai mare comună din Mehedinţi. Satul Cerneţi, capitala Mehedinţiului vreme de sute de ani, este locul binecuvântat cu cele mai multe obiective istorice. Mergem şi noi în căutarea lor, iar primul popas îl facem la Cula lui Tudor Vladimirescu. În ciuda trecerii timpului, se ridică falnic pe colinele din Cerneţi şi îşi spune povestea prin glasul localnicilor. ,,Nu se ştie exact data construcţiei acestei clădiri, cert este că era un loc de refugiu pentru Tudor Vladimirescu, care avea aici 15 hectare de pădure, pomi fructiferi şi viţă-de-vie, dar şi o moară pe apa Topolniţei. Cula a fost construită cât mai departe de locuinţele care existau atunci şi servea drept loc în care Tudor se retrăgea. Zidurile ei au o grosime de 80 de centimetri şi se spune că aceasta a fost construită din cărămidă cărată din mână în mână de la Hinova de către ostaşii lui“, povesteşte Ion Ciurel, administratorul Culei lui Tudor Vladimirescu.
„A venit aici un autocar plin cu nemţi, dar ce să vadă?“
Legendele care se leagă astăzi de acest loc sunt numeroase. Una dintre ele ar fi că aici şi-au găsit sfârşitul mulţi dintre inamicii lui Tudor sau chiar panduri de-ai lui mai puţin loiali. „În interiorul culei există un coridor care porneşte din clădirea cea mare şi ajunge la un puţ care se presupune că era locul în care îi ucidea pe turci sau pe cei care îl trădau.
Aici şi-au găsit sfârşitul şi mulţi oameni din oastea lui. Se spune că mai întâi îi judeca în cancelarie, apoi îi lega la ochi şi le zicea că sunt liberi, dar recurgea la această măsură pentru a nu vedea drumul. Le spunea să meargă drept înainte, dar când ajungeau în capătul culoarului podeaua se rabata şi cădeau în hău“, a adăugat Ion Ciurel.
Extrem de multe legende sunt legate şi de fântâna aflată în apropierea culei, în care se spune că ar fi existat un adevărat depozit de aur. Comoara n-a fost găsită însă niciodată şi localnicii cred că aceasta ar fi altundeva. „Se presupune că ar fi o comoară de şapte burdufe de aur, care ar fi fost îngropate în zona Culei lui Nistor. O altă legendă este că sub dudul şi prunul plantaţi de Tudor în faţa culei ar fi un tunel spre apus şi unul spre miazăzi, dar nici acest lucru nu a fost demonstrat până acum“, a mai spus Ciurel.
În trecut, cula adăpostea arme, obiecte vestimentare care au aparţinut pandurilor, pistoale, săbii, biciuri de tortură şi recrea atmosfera anilor 1821 pentru toţi cei care îi treceau pragul. Astăzi, nimic din toate acestea nu se mai găsesc aici, toate obiectele au fost conservate la Muzeul Regiunii Porţile de Fier, iar cula este goală. Cu toate acestea, vizitatorii continuă să vină. „Au venit vizitatori din toată ţara, dar şi din străinătate. Acum doi ani a venit un autocar plin cu nemţi, cu un ghid românesc care le explica tot ce le spuneam eu. Veniseră cu gândul să instaleze nişte corturi, să facă o zonă de camping aici, dar ce să vadă? Au venit, au vizitat şi au plecat“, a mai spus Ciurel.
Salvarea acestei cule ar putea veni de la Uniunea Europeană, iar autorităţile spun că încearcă să obţină finanţare pentru acest proiect.
„Cula lui Tudor Vladimirescu este proprietatea Consiliului Judeţean Mehedinţi, care ne-a dat-o nouă în administrare pe zece ani. Am depus un proiect transfrontalier care presupune reabilitarea ei şi redarea în circuitul turistic. Aici vor fi expuse toate obiectele care au aparţinut lui Tudor Vladimirescu, noi având deja sărbătoarea dedicată lui, în fiecare an în luna iunie, dar va fi amenajat şi un cinematograf la subsol. Proiectul a fost depus şi este în valoare de 1,6 milioane de euro“, a spus Adriana Bădănoiu, secretară la Primăria Şimian.
Biserica le-a devenit mormânt
Pe lista obiectivelor pe care autorităţile încearcă să le redea circuitului turistic figurează şi Cula lui Nistor, situată în apropierea Culei lui Tudor Vladimirescu. Aceasta se află în proprietatea Consiliului Judeţean Mehedinţi şi a fost dată în administrarea Primăriei Şimian, care încearcă să acceseze fonduri europene pentru a o reabilita. Până atunci însă, îşi aşteaptă vizitatorii cu uşile zăvorâte.
,,Această culă a fost construită de un căpitan de oaste al lui Tudor Vladimirescu, are grosimea zidurilor tot de 80 de centimetri şi are nişte creneluri de apărare, ca şi Cula lui Tudor. Au venit şi aici grupuri mari de turişti, dar acum este închisă pentru că va intra în renovare. Bunicul meu a fost administratorul acestei cule pe timpul lui Nistor“, susţine Ion Ciurel.
Satul Cerneţi este un loc încărcat de spiritualitate pentru că aici se mai află trei lăcaşuri de cult care sunt monumente istorice de categoriile A sau B, precum şi Mănăstirea Cerneţi. Biserica ce poartă hramul Sfântul Ioan Botezătorul are o vechime de aproape 200 de ani, dar timpul nu a ţinut cont nici de frumuseţea picturilor sau a lăcaşului de cult, nici de arhitectura acestuia. Astăzi, biserica se află într-un stadiu avansat de degradare, iar preotul paroh şi autorităţile locale fac eforturi să o salveze.
„Biserica noastră, cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul, a fost construită înainte de 1820, este monument istoric şi îi are drept ctitori pe Ioaniţă Armeanu şi Ştefan Miculescu. Biserica noastră se remarcă prin faptul că în pronaos sunt pictaţi 30 de boieri îmbrăcaţi în straiele vremii, începând de la familiile boiereşti şi până la rude mai îndepărtate. Tot un lucru deosebit este faptul că aceşti doi ctitori, Miculescu şi Armeanu, sunt înmormântaţi în biserică, având mormintele în pronaos. În anul 1924 – 1925 a fost refăcută pictura bisericii, dar, din păcate, nu a fost respectată cea originală. Practic, a fost acoperită şi s-a adăugat alt strat. Odată cu trecerea timpului, şi acesta a început să se şteargă, astfel încât acum picturile se întrepătrund în unele locuri. Sunt picturi foarte frumoase, dar au fost afectate de infiltraţiile de apă şi de igrasie. Noi am reuşit anul acesta să depunem proiect de restaurare a bisericii şi de punere în valoare a acestui monument istoric“, a spus preotul paroh Stelian Corcoveanu.
Cu o vechime de peste 300 de ani, Mănăstirea Cerneţi este alt obiectiv de pe harta turistică a Şimianului. Biserica Mănăstirii Cerneţi, având hramul „Sfânta Treime“, figurează pe lista monumentelor istorice. Multă vreme, satul Cerneţi a fost pricina unor neînţelegeri. Boierii din neamul Buzescu, Mănăstirile Govora, Tismana şi Cozia au reclamat dreptul lor asupra satului. În vreme ce egumenii şi boierii îşi căutau dreptatea la scaunul Craiovei, domnitorul Mihnea Vodă a început la Cerneţi zidirea unei mănăstiri. Lucrarea a fost continuată şi isprăvită de Grigore Ghica, în anul 1664. Biserica veche a mănăstirii este într-o stare avansată de degradare şi necesită lucrări urgente de consolidare și restaurare.
