Conductele din subteran au contribuit la apariţia fisurilor de pe strada Râului (Foto: Claudiu Tudor)
Conductele din subteran au contribuit la apariţia fisurilor de pe strada Râului (Foto: Claudiu Tudor)
Conductele din subteran au contribuit la apariţia fisurilor de pe strada Râului (Foto: Claudiu Tudor)

Primăria Craiova a admis, în vară, recepția străzii Râului, cu toate că pe un tronson de aproape trei kilometri, cuprins între intersecția cu strada Brestei și podul Tabaci (partea stângă), asfaltul prezenta fisuri longitudinale și transversale colmatate și tot felul de plombe. Gazeta de Sud a scris în mai multe rânduri, în acest an, despre deficiențele pe care le prezenta strada Râului, în ciuda zecilor de milioane de lei din fonduri europene care au fost investite în reabilitarea ei, dar primăria a închis ochii atunci când a avut loc recepția lucrărilor (24 iunie 2016). Nu același lucru l-a făcut însă Inspectoratul de Stat în Construcții, reprezentantul de la Dolj recomandând respingerea recepției, din cauza stării proaste a drumului, pe sectorul menționat mai sus. Cu toate acestea, strada a fost recepționată, dar s-a cerut o expertiză tehnică pentru a se afla cauza apariției acelor fisuri și crăpături. 

Proiectul de reabilitare a celor trei artere importante de circulație din Craiova, Caracal, Râului și Bariera Vâlcii, a cărui valoare totală a fost de 54.958.148 de lei (fonduri europene), poate fi considerat un eșec dacă ne raportăm la modul cum s-a lucrat pe strada Râului. Despre starea acestui drum, GdS a scris pe larg în acest an, prezentând, pe lângă problemele apărute chiar înainte de recepția lucrărilor (fisuri și crăpături în asfalt, plombări, porțiuni cu asfalt lăsat sau marcaje șterse), și obiecțiile ridicate de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) și Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Vest Oltenia, responsabila cu proiectele europene. Lucrările de reabilitare a străzii Râului au durat mai bine de doi ani, dar, la finalul lor, drumul nu a arătat nici pe departe ca unul european. Asta pentru că un sector de aproape trei kilometri, cuprins între Brestei și bulevardul Știrbei Vodă, partea stângă (tronson I), și între Știrbei Vodă și strada Tabaci, partea stângă (tronson II), a fost cârpit chiar înainte de recepție, după ce asfaltul a crăpat.
Chiar dacă Primăria Craiova, beneficiara proiectului, nu a avut nici o obiecție cu privire la stradă, deși deficiențele erau vizibile (municipalitatea s-a legat doar de spațiul dintre sensurile de mers, unde crescuseră buruieni și nu gazon, așa cum se solicitase prin caietul de sarcini), Inspectoratul Județean în Construcții (IJC) Dolj a emis un punct de vedere separat, prin care recomanda respingerea recepției din cauza soluției alese pentru tronsonul I, unde, potrivit proiectului, au fost prevăzute doar „lucrări de reparații și apoi așternerea unui strat de mixtură asfaltică stabilizată cu fibre în grosime de 4 cm“. „La vizita în teren s-au constatat pe tronsonul 1 (fir stânga) fisuri longitudinale și transversale colmatate. Acest tronson este o zonă din lungimea totală a străzii pe care s-a păstrat fundația existentă, iar în proiect au fost prevăzute doar frezarea și așternerea unui singur strat de uzură. Datorită acestor defecțiuni, reprezentantul IJC Dolj a propus respingerea recepției și efectuarea unei expertize tehnice pentru a identifica cauzele apariției fisurilor“, a fost precizarea făcută de ISC în urmă cu o lună, într-un răspuns trimis GdS. Tot atunci, ADR S-V Oltenia menționa că „expertul a propus trei soluții, care ar fi trebuit să ducă la remedierea fisurilor din corpul drumului, că s-a pus în operă una dintre acestea, dar că ISC își menține în continuare punctul de vedere cu privire la respingerea recepției“.
De menționat că și pe tronsonul II (Știrbei Vodă – Tabaci, partea stângă) proiectantul a prevăzut același tip de lucrări, în timp ce pentru restul străzii Râului proiectul prevedea o refacere completă a sistemului rutier.
De la proiect de rea­bilitare, la proiect de colmatare fisuri și crăpături

Așadar, proiectul de reabilitare și modernizare a străzii Râului a fost completat ulterior cu un altul de remediere a deficiențelor apărute în corpul drumului, trecute inițial cu vederea. Într-un răspuns transmis GdS, Primăria Craiova menționează faptul că „în urma elaborării expertizei tehnice a fost necesar să se întocmească proiectul de remediere conform soluțiilor date de expertul tehnic“. Proiectul are atașată și o anexă cu „fisurile transversale și longitudinale identificate în teren“. Și nu sunt deloc puține: 420 de metri liniari de fisuri transversale și 82 de metri liniari de fisuri longitudinale.
Cu expertiza în față, municipalitatea nu a mai putut să mascheze situația și a admis existența unor defecțiuni apărute în stratul de uzură al străzii Râului. Potrivit datelor oferite GdS de Primăria Craiova și confirmate și de ISC, prin raportul de expertiză tehnică au fost recomandate mai multe variante de remediere a defecțiunilor apărute în stratul de uzură. „Soluția aleasă a fost varianta de colmatare cu mastic bituminos sau mortar asfaltic. Întrucât colmatarea cu mastic este varianta clasică practicată în astfel de situații, remedierile au fost deja făcute, zonele rămânând sub observație pe toată perioada până la recepția finală (se convoacă de investitor în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanție a lucrării – n.r.)“, a precizat Primăria Craiova.
Perioada de garanție a lucrărilor din cadrul proiectului european de reabilitare a străzii Râului este de cinci ani de la data recepției.

Expertiza tehnică a dat verdictul: a greșit proiectantul

Care a fost însă cauza apariției acelor fisuri și crăpături, pe cele două tronsoane de pe strada Râului? „Conform raportului de expertiză tehnică, expertul precizează că se poate aprecia că principalele cauze care au produs degradările în stratul de uzură supus expertizei pot fi exploatarea lor sub un trafic intens și greu, capacitatea portantă a complexelor rutiere necorespunzătoare sau condiții de exploatare agresive neluate în calcul la proiectare. Astfel, expertul tehnic, analizând cele trei posibile cauze, a tras concluzia că pe sectoarele unde au apărut fisuri și crăpături există o problemă de lipsă a capacități portante a sistemului rutier, nerezolvată prin soluțiile tehnice adoptate în proiect și executate“, se menționează în răspunsul ISC. Cu alte cuvinte, proiectantul nu a luat în calcul că drumul este supus unui trafic intens și greu.
GdS a încercat să ia legătura cu firma care s-a ocupat de proiectul de reabilitare a străzii Râului, însă nici un reprezentant al SC Proiect SA Craiova nu a putut fi contactat. În memoriul tehnic întocmit de SC Proiect SA se precizează însă că „starea tehnică a străzii Râului este în cea mai mare parte nesatisfăcătoare, dar că tronsonul dintre strada Brestei și bulevardul Știrbei Vodă, partea stângă (cel cu fisurile – n.r.), are o stare mai bună decât celelalte tronsoane“. Proiectantul a specificat la defectele acestui tronson doar „dezlipiri ale stratului de uzură, borduri degradate și denivelări apărute din cauza necompactării umpluturii în urma traversărilor de conducte“. Expertul tehnic a avut însă o altă părere: „În faza de proiectare era recomandat să se facă un calcul de dimensionare a straturilor de ranforsare și să se prevadă, după frezarea mixturilor asfaltice existente și reparațiile necesare, un geocompozit antifisură așternut peste stratul de asfalt existent rămas în urma frezării, peste care se execută un strat de legatură și un strat de uzură“. O altă posibilă cauză a apariției acelor fisuri și crăpături ar fi execuția recentă a lucrărilor de canalizare și racorduri la canalizare și execuția recentă a branșamentelor la rețeaua de apă.

Intersecții cu „risc mare de distrugere“, pe strada Râului

Printre recomandările fă­cute primăriei de către In­s­pec­­toratul în Construcții se menționa și somarea Companiei de Apă pentru a interveni de urgență la decolmatarea Canalului Craiovița și matarea rosturilor dintre casete, pentru a se evita astfel prespălarea fundației pistei de biciclete. CAO a precizat însă că „nu are cuprinsă această intervenție în Programul de Investiții pe anul 2016“. „Nu știm nimic de vreo intervenție la decolmatarea Canalului Craiovița, pentru evitarea prespălării fundației pistei de biciclete. Ea oricum nu era prinsă în programul de investiții pe acest an, iar primăria nu ne-a somat cu nimic în acest sens. E adevărat că au fost probleme cu pistele de biciclete, pe câteva porțiuni, undeva aproape de intersecția cu Știrbei Vodă, din cauza acelei ploi torențiale din 13 iunie, dar am făcut reparațiile la acea vreme“, a explicat un reprezentant al Companiei.
În schimb, primăria vorbește de o adresă către CAO privind decolmatarea canalului și matarea rosturilor dintre casete și ridică problema unor intersecții cu risc mare de producere de distrugeri, dacă nu se acționează rapid. Zona cu probleme ar fi cea cuprinsă între intersecția cu strada Tecuciului și intersecția cu strada George Bibescu. Cu toate acestea, potrivit CAO, pe Râului a existat o singură avarie, cea de la intersecția cu strada Căprioarei, restul gurilor de canal unde s-a lăsat asfaltul fiind „doar o problemă a constructorului“. „Pe Râului a existat o singură avarie, la canalizare, la cinci metri adâncime. Ar fi trebuit să desfacem strada, să spargem asfaltul, să dăm găuri, dar am ales soluția cu intervenția prin subteran, făcută de o firmă specializată. A fost o intervenție mai costisitoare, a durat mai mult, dar măcar nu am spart strada, doar am reparat în jurul acelei gurii de canal. Alte intervenții pe strada Râului nu am avut, iar acolo unde mai vedeți guri de canal lăsate este doar o problemă a constructorului“, au spus oficiali ai Companiei de Apă. Aceștia sunt însă de părere că, având în vedere că pe sub strada Râului trece canalizarea orașului, drumul nu prea s-ar preta să fie centură ocolitoare. „Este foarte circulat, trec multe tiruri, au fost și utilajele care au lucrat aici, iar canalizarea este la cinci-șase metri adâncime. Nu prea ar trebui ca o astfel de stradă să aibă rol de centură ocolitoare. Pe sub centuri nu trec conducte de apă și canalizare, dar pe sub strada Râului, da…“, a conchis un reprezentant al Companiei de Apă Oltenia.