Un severinean şi un bucureştean, amândoi fotografi, au luat la pas mai multe localităţi din judeţele Dolj şi Mehedinţi, pentru a afla povestea vechilor fântâni de pe aceste meleaguri, dar şi pentru a le fotografia. Este vorba despre Dorian Delureanu şi Cristian Bassa. Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Capitală va găzdui expoziţia cu fotografiile realizate de cei doi.
Dorian Delureanu şi Cristian Bassa, doi fotografi inimoşi, au fost mânaţi de posibilul scenariu al dispariţiei fântânilor olteneşti, care încă duc mai departe o parte a istoriei locurilor în care se află. Aşadar, au vizitat mai mult de 40 de locuri în care au observat în detaliu fiecare cişmea. Multe dintre acestea sunt pe cale să fie şterse de pe faţa pământului din cauza trecerii nemiloase a timpului şi a nepăsării oamenilor. „Expoziţia este compusă din 71 de fotografii mari, dintre care 36 alb-negru (realizate pe film) şi 35 color (digital) şi 11 fotografii de dimensiuni mai mici (color, digital). Fotografiile pe film, alb-negru sunt realizate de Cristian Bassa, iar cele color sunt realizate de Dorian Delureanu. Fiecare fântână este unică, iar fascinant este modul în care ea încorporează semnificaţii şi urme materiale, odată cu utilizarea ei şi cu trecerea timpului. Interesante sunt anumite combinaţii de material folosite la construcţia, amenajarea, reamenajarea lor. Se regăsesc în ele ecouri ale timpurilor prin care au trecut. De exemplu, odată cu mecanizarea agriculturii, unele jgheaburi de piatră au fost înlocuite cu jgheaburi din cauciuc, realizate prin tăierea unei roţi de tractor şi folosirea ei pe lungime. Interesante sunt, de asemenea, obiceiurile, datinile legate de fântâni şi modul în care ele fac parte din viaţa comunităţilor, însoţind oamenii locurilor în momente importante din existenţa lor. Aici mă refer la rolul lor în obiceiurile de nuntă sau la construcţia şi funcţiile fântânilor de cruce, de exemplu. Se regăsesc încă fântâni şi în zone împădurite, acestea fiind locuri în care se lasă apă în jgheaburi şi animalelor sălbatice“, a explicat Cristina Irian, curatorul expoziţiei.
Fântâni vechi de peste 100 de ani
În periplul lor prin Oltenia, Dorian Delureanu şi Cristian Bassa au descoperit fântâni vechi, de dinainte de perioada comunistă, consemnate în documente de vânzare-cumpărare de pământuri, însemnate pe hărți comerciale, puncte vitale pentru asigurarea transportului persoanelor și mărfurilor cu vehicule trase de animale, parte din ritualuri religioase și obiceiuri ale locurilor. De asemenea, pe parcursul aventurii, au găsit şi fântâni mai noi, construite în jurul anilor 1960-1970, care înlocuiesc sau adaugă elemente din arhitectura vremii și materiale de construcții noi (acoperișul de ciment, tablă, planșeul, măsuțe, garduri) peste trecutul din piatră și lemn al primelor, cele doar cu încheieturi de fier. „Am găsit fântâni foarte vechi, realizate din calupuri de piatră, probabil din perioada 1880-1900. Ne așteptăm ca după vernisajul expoziției, în etapa următoare a proiectului, să descoperim cât mai multe poveşti interesante şi legende despre aceste fântâni din Oltenia. Acesta este unul dintre obiectivele de perspectivă a proiectului“, a spus Dorian Delureanu. Fotografiile celor doi au fost făcute în localităţi precum Brabova, Seaca de Pădure, Carpen, Bălăciţa, Vlădaia, Punghina, Obârşia de Câmp, Cetate, Maglavit, Galicea, Cioroiu Nou, Giubega, Radovan, Puţuri etc..
Copilăria la sat le-a dat ideea acestui proiect
Legaţi sufleteşte de meleagurile olteneşti, Dorian Delureanu şi Cristian Bassa au rămas impresionaţi de frumuseţea monumentelor întâlnite, dar şi mâhniţi de starea de degradare avansată a unora dintre ele. „Sunt oltean, mi-am petrecut vacanţele de vară în satul Chintești, pe malul Oltețului. Proiectul a fost gândit astfel încât să acopere, într-o primă fază, zona de sud a Olteniei, spre Dunăre. În actuala expoziție am inclus fântâni din zona de graniță a județelor Mehedinți şi Dolj“, a spus Dorian Delureanu.
„Mi-am petrecut copilăria în Măceşu de Sus şi am fost fascinat de ideea de fântână, de toate elementele ei. Din păcate, acum am avut dezamăgirea să constat că satele nu mai sunt cum erau odată, s-au degradat foarte mult, alături de fântâni. Eu am făcut fotografiile pe film alb-negru. Fântâna care m-a impresionat cel mai mult este cea de pe afiş şi se află undeva între localităţile Corlate şi Izvoare. Acolo a fost un peisaj cu totul special. Monumentul se afla exact la o răscruce de drumuri şi era înconjurat de o pădure, un câmp pustiu şi un lan de floarea-soarelui“, a povestit Cristian Bassa.
Monumentele nu au fost doar fotografiate, ci şi incluse într-o hartă. „În cadrul proiectului realizat de Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în parteneriat cu Asociația Fotoclub Mircea Faria din Craiova, am realizat şi o poziționare pe hartă a acestor fântâni, graţie tehnologiei actuale, care permite atașarea coordonatelor GPS la informațiile digitale ale fișierelor care conțin imagini fotografice. Această hartă va fi disponibilă în cadrul expoziției“, a mai adăugat Dorian Delureanu.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 3-27 noiembrie, în Sala Acvariu a Muzeului Naţional al Ţăranului Român.
