22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljPrimăria Craiova, corigentă după controlul Curții de Conturi

Primăria Craiova, corigentă după controlul Curții de Conturi

 

Sute de mii de lei plătiți nelegal, datorii neîncasate în creștere la buget și morți care figurează ca datornici pe lista Fiscului local. Acestea sunt o parte din constatările Camerei de Conturi Dolj în urma controlului efectuat la Primăria Craiova în acest an pentru activitatea din 2015. Unele dintre cele mai mari probleme au fost descoperite la Direcția de Impozite și Taxe, unde auditorii au concluzionat că activitatea se desfășoară haotic, deoarece lipsesc proceduri și atribuții clare de lucru. După modelul Asociației Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021, despre care GdS a scris pe larg, Camera de Conturi Dolj a descoperit că primăria a plătit nelegal circa 150.000 de lei unei alte asociații care a organizat Zilele „Mihai Viteazul“ și Festivalul Pelendava.

Raportul de control al Camerei de Conturi Dolj descrie etapizat, pe fiecare domeniu în parte, neregulile constatate și impune măsurile de corectare care trebuie luate de primărie și de departamentele sale de specialitate, acolo unde acest lucru este posibil. În unele cazuri, auditorii Camerei pur și simplu le-au recomandat angajaților din primărie să citească legea și s-o respecte. De exemplu, la Direcția de Impozite și Taxe (DIT), controlul a scos la iveală faptul că în evidențele fiscale și contabile figurau cu datorii firme care fuseseră radiate de la Registrul Comerțului. În timp ce Direcția credea că are de recuperat de la ele peste 15 milioane de lei (3,5 milioane de euro), în realitate firmele nu mai existau. Aceeași situație și în cazul mai multor craioveni care s-au dus la cele sfinte, dar care figurau cu datorii la DIT. „Cu ajutorul softului IDEEA, echipa de audit a constatat că pe 31.12.2015 existau contribuabili persoane fizice decedați care figurează în evidența fiscală a UATM Craiova cu creanțe bugetare de 125.885 de lei“, se arată în raportul de control al Camerei de Conturi. Circa 300 de persoane nu au depus declarații la Fisc pentru terenurile pe care le-au închiriat de la Regia de Administrare a Domeniului Public din subordinea primăriei, iar în urma verificărilor, auditorii au calculat că suma restantă de plată de care DIT nu știa se apropie de 140.000 de lei. Alte nouă persoane juridice au uitat și ele să depună declarații la Fisc pentru clădirile pe care le-au închiriat de la RAADPFL și de la Consiliul Județean Dolj, în acest caz abaterile fiind de 366.000 de lei.

Deficiențe grave la Fiscul local

Camera de Conturi Dolj a descoperit grave nereguli în activitatea Direcției de Impozite și Taxe Craiova (Foto: arhiva GdS)
Camera de Conturi Dolj a descoperit grave nereguli în activitatea Direcției de Impozite și Taxe Craiova (Foto: arhiva GdS)

Camera de Conturi a descoperit deficiențe grave în modul de recuperare a datoriilor la bugetul local prin măsuri de executare silită, creanțele crescând de la an la an în perioada 2013 – 2015. „Soldul a crescut de la 126,1 milioane de lei în 2013, la 159,6 milioane de lei în 2014, ceea ce reprezintă o creștere de 26,55% pentru ca în 2015 să ajungă la 172,9 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 37,1% față de 2013 și 8,33%% față de 2014. Rezultă că acțiunile derulate de către DIT în activitatea de executare silită nu au condus la diminuarea nivelului creanțelor, fiind caracterizate de un nivel redus de performanță, eficiența fiind vizibil inferioară celei așteptate. Acest fapt s-a datorat aplicării insuficiente a tuturor măsurilor de executare silită, organul fiscal rezumându-se în cea mai mare parte doar la transmiterea somațiilor și parțial a popririlor la bănci și sau la terți. Acest lucru a fost posibil și din cauza lipsei procedurilor clare ce trebuie aplicate și urmărite de personalul cu atribuții în executarea silită. Neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a procedurilor de executare silită nu este analizată/verificată și nici sancționată ca atare, întrucât nu există proceduri care să prevadă responsabilitățile și atribuțiile ce revin personalului de execuție, responsabilitățile și atribuțiile ce revin personalului de conducere, atât șefi de serviciu, cât și directori adjuncți sau directori“, atrage atenția Camera de Conturi care descrie modul deficitar în care DIT a aplicat procedurile de executare silită. De exemplu, în 2015 DIT a emis și comunicat 62.452 de somații în timp ce numărul proceselor-verbale de sechestru a fost de doar zece pentru contribuabilii persoane fizice și nouă pentru juridice. Celelalte proceduri de executare silită (popriri bancare, popriri la terți) nu au fost aplicate pentru toți debitorii și pentru toate creanțele fiscale la termen, iar în situațiile în care s-a procedat la aplicarea acestora nu s-a realizat încasarea în totalitate a sumelor reprezentând obligații neachitate la bugetul local pentru contribuabilii respectivi. „Întârzierea luării în mod operativ a tuturor măsurilor de executare silită a condus la situația în care contribuabilii persoane juridice cu dificultăți financiare au intrat în stări speciale de administrare. Acest lucru a fost posibil și din cauza lipsei procedurilor clare ce trebuie aplicate și urmărite de personalul cu atribuți. Neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a procedurilor de executare silită nu este analizată/verificată și nici sancționată ca atare, întrucât nu există proceduri care să prevadă: responsabilitățile și atribuțiile ce revin personalului de execuție și termenul de împlinit pentru sarcină; responsabilitățile și atribuțiile ce revin personalului de conducere“, spun auditorii.

Executări silite făcute pe genunchi

Camera oferă și exemple în acest sens după ce a descoperit datorii ale firmelor care se prescriseseră. Nu sumele sunt importante în acest caz, ci modul de lucru al Fiscului local. „La data controlului există creanțe fiscale provenite din amenzi pentru care s-a împlinit dreptul de a cere executarea silită“, spun auditorii. O firmă care are obiect de activitate asigurarea figura în evidențele fiscale cu o datorie de 2.000 de lei provenite din amenzi conform proceselor-verbale din 2008. „Au fost emise somații în 2013, organul alegând ca modalitate de comunicare a somației publicitatea, respectiv afișarea pe pagina de internet a primăriei, fără să facă dovada că a trimis actul prin poștă la domiciliul fiscal, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin alte mijloace. Având în vedere Decizia Curții Constituționale 536 din aprilie 2011 prin care se constată că dispozițiile art. 44, alin. 3 din OG nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că organul fiscal emitent poate să procedeze la comunicarea actului administrativ fiscal prin publicitate, cu înlăturarea nejustificată a ordinii de realizare a modalităților de comunicare prevăzute la art. 44, alin. 2, lit a-d din aceeași ordonanță, auditorii constată că prin comunicarea directă prin publicitate a somației, fără a proceda la epuizarea celorlalte mijloace de comunicare a actului administrativ fiscal, nu s-a asigurat certitudinea luării la cunoștință a conținutului și implicit a fost adusă atingere dreptului de acces liber la justiție al contribuabilului care nu a putut contesta existența sau cuantumul obligației. De altfel, începând cu 2011, prin modificările prevăzute la art. I din Ordonanța nr. 29, legiuitorul a precizat în mod expres modalitățile de comunicare a actelor administrativ fiscale, comunicarea prin publicitate putând fi folosită doar în cazul în care celelalte modalități de comuniare nu au putut fi îndeplinite din motive obiective. În concluzie, prin necomunicarea somației prin poștă la domiciliul fiscal, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, organul de executare silită nu a început executarea silită în interiorul termenului de prescripție“, acuză Camera de Conturi Dolj. Practic, auditorii spun că DIT nu respectă Codul de Procedură Fiscală. Cine se face vinovat de această situație? „În principal, inspectorii cu atribuții de executare silită“, spun auditorii, „răspunderea aparține și directorilor, și șefilor de serviciu care nu au luat măsuri pentru organizarea activității de executare silită și nu au asigurat o stabilitate în ceea ce privește dosarele de executare, de-a lungul timpului existând modificări frecvente de persoane care au gestionat dosarele respective“, a concluzionat Camera, care a recomandat conducerii DIT extinderea verificărilor și dispunerea măsurilor legale pentru recuperarea prejudicului. Persoanele cu atribuții sunt directorul executiv Elena Bonescu și directorul adjunct, Claudia Udrescu. GdS a încercat să obțină un punct de vedere de la Elena Bonescu, dar aceasta nu a răspuns. Situația a încercat să o explice viceprimarul Mihail Genoiu, singurul din primărie care mai oferă puncte de vedere pe probleme de interes public, în timp ce primarul a început campania electorală pe pagina sa de Facebook, iar viceprimarul Adrian Cosman nu a scos un cuvânt de când a fost numit în funcție. „De când sunt eu în primărie s-a făcut curățenie pe anii anteriori (în contabilitate – n.r.). Și în anii anteriori s-au depistat aceste diferențe de taxe. Au fost sume foarte mari constatate care au scăpat, cu ani în urmă. Volumul de muncă la nivelul DIT este fantastic, suntem de multe ori la nivel de 5.000 – 6.000 de operațiuni pe persoană. Nu se pot angaja oameni în plus și am reușit să facem DIT să supraviețuiască prin detașări de persoane. Modul de lucru este foarte greoi. În legătură cu executarea silită, ea a început să funcționeze la persoane juridice, iar la cele fizice este în curs de perfecționare. Executarea silită trebuie făcută prin personal propriu ori prin executor judecătoresc. Să-i pui sechestru omului pe casă și să o vinzi, asta înseamnă executare silită și asta nu s-a făcut pentru că noi nu avem suficient personal și pregătit pentru asta, așa că vom angaja un executor judecătoresc“, a declarat viceprimarul Genoiu.

Neglijență sau prostie? Sau amândouă la un loc?

Probleme mari au descoperit auditorii și la alte taxe. De exemplu, primăria „a uitat“ să încaseze circa 100.000 de euro de la aproape 500 de firme din domeniul alimentației pentru taxa de eliberare/avizare anuală a autorizației. „169 de agenți economici care au raportat venituri din exploatarea restaurante și baruri nu au achitat taxa de eliberare/avizare anuală a autorizației privind desfășurarea de activități de alimentație. Calculat la nivelul cel mai mic al taxei, de 900 de lei, suma neîncasată este de 152.100 de lei. La aceasta se adaugă alți 275.400 de lei descoperiți de Camera de Conturi după ce a cerut o listă extinsă de la Direcția de Sănătate Publică Dolj cu autorizațiile de funcționare eliberate în perioada 2010-2015 pentru activitatea restaurante și baruri. Nu mai puțin de 306 firme nu achitaseră respectiva taxă. Ca măsură de remediere, Camera a dispus să fie identificate toate firmele care nu au achitat taxa.
Deficitar a fost și modul în care primăria a încasat contravaloarea taxei de regularizare în construcții. „Din modul în care au fost stabilite taxele pentru eliberarea autorizațiilor de construire al căror termen de valabilitate a expirat în anul 2015, s-a constatat că, atât în cazul persoanelor juridice, cât și fizice, personalul din cadrul compartimentului de specialitate al primăriei nu a respectat prevederile legale. Taxa pentru eliberarea autorizației de construcție se calculează și se încasează înainte de obținerea acesteia, în timp ce taxa de regularizare se calculează și încasează în 15 zile de la data la care se depune situația finală privind valoarea lucrărilor de construcții, respectiv data întocmirii procesului-verbal de recepție. În cazul persoanelor fizice, auditorii au constatat că entitatea a procedat la regularizarea taxelor aferente autorizațiilor de construcție expirate în 2015 în funcție de valoarea declarată de contribuabil determinată în condițiile art. 251, alin. 3 din Codul Fiscal, deși legiuitorul a prevăzut expres faptul că această valoare se ia în calcul la eliberarea autorizației de construire nu și la finalizarea lucrărilor de construcție, când regularizarea se face în funcție de valoarea impozabilă a clădirii stabilită conform art. 251 din Codul Fiscal așa cum se precizează la art. 267, alin. 15“, au descoperit auditorii. Suma neîncasată se ridică la 723.641 de lei, circa 160.000 de euro. La acest capitol, Camera oferă două exemple. Un investitor a construit un bloc cu opt etaje, a solicitat și obținut autorizația de construire în care valoarea de proiect declarată a fost de 1,3 milioane de lei, în concluzie taxa de autorizație fiind de 8.479 de lei. La terminarea lucrărilor, conform procesului-verbal de predare primire, valoarea reală a lucrărilor declarată de investitor a fost de 2,8 milioane de lei, compartimentul din primărie stabilind că mai are de achitat o diferență de 7.681 de lei. În schimb, valoarea impozabilă a clădirii a fost de 22,6 milioane de lei, deci taxa datorată era de 113.030 de lei, adică o diferență de plată de 96.780 de lei. Cel de-al doilea exemplu aduce în prim-plan o galerie comercială din oraș. Firma a solicitat și obținut autorizația de construire în decembrie 2013, iar valoarea declarată inițial a fost de 4,5 milioane de lei, iar taxa de achitat s-a ridicat la 45.620 de lei. În procesul-verbal de recepție din octombrie 2014, valoarea finală declarată a fost de 11,8 milioane de lei. Compartimentul primăriei a stabilit o taxă de regularizare de plătit de 72.452 de lei, numai că, în ianuarie 2015, firma a depus la DIT declarația fiscală în care valoarea de înregistrare în contabilitate a lucrărilor era de 27,1 milioane de lei. Implicit, taxa de regularizare a urcat la 271.020 de lei. Cum a fost posibil acest lucru? „Necorelarea datelor din documentele existente la Direcția de Urbanism și DIT“, au spus auditorii Camerei.

Zilele „Mihai Viteazul“ și Festivalul Pelendava, finanțate nelegal

Primăria a plătit nelegal o parte din sumele pentru organizarea festivalului „Pelendava“ (Foto: arhiva GdS)
Primăria a plătit nelegal o parte din sumele pentru organizarea festivalului „Pelendava“ (Foto: arhiva GdS)

Din raportul Camerei rezultă că Primăria Craiova a încălcat legea în privința finanțării unei Asociații care a organizat Zilele „Mihai Viteazul“ și Festivalul Pelendava. În 2015, municipalitatea a plătit 285.000 de lei Asociației pentru Promovarea Istoriei. Primii bani (116.796 de lei) au fost virați în luna mai pe baza unui contract de asociere între cele două părți pentru organizarea Zilelor „Mihai Viteazul“ în perioada 16-17 mai 2015. A doua sumă (167.463 de lei) a fost plătită în decembrie 2015 pe baza unui contract de asociere din luna octombrie pentru organizarea Festivalului Antic Pelendava în perioda 10 – 11 octombrie 2015. „Cele două facturi au fost plătite fără ca primăria să urmărească prezentarea de către beneficiar (Asociațiai – n.r.) a documentelor justificative privind cheltuielile efectuate la valoarea contractului, obligație prevăzută la art. 4, litera g din primul contract, respectiv litera h din contractul din octombrie. Având în vedere obiectul contractului, de realizare a unui eveniment cultural, se constată că sunt opozabile prevederile OG nr. 51/1998 potrivit căreia: art. 1: stabilește cadrul general, principiile și procedurile sistemului de finanțare nerambursabilă de la bugetul de stat și/sau bugetele locale a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale; art 4: din finanțările nerambursabile se pot acoperi următoarele categorii de cheltuieli eligibile: realizare a acțiunii, costuri materiale, servicii etc., achiziționare dotări (în limita a 20% din suma nerambursabilă), cazare și transport intern, studii de consultanță, tipărituri, seminarii etc., cheltuieli de masă (în limita a 20%), diurnă, cheltuieli de personal și administrative (în limita a 20%). Finanțările nerambursabile nu pot fi utilizate pentru activități generatoare de profit“, argumentează Camera de Conturi care continuă analiza. „Asociația a prezentat documente fără a justifica valoarea totală din contract: pentru suma de 25.744 de lei (Zilele „Mihai Viteazul“ – n.r.) nu a fost prezentat nici un document justificativ; pentru suma de 9.176 de lei (Zielele „Mihai Viteazul“ – n.r) au fost prezentate documente care nu au îndeplinit condițiile de legalitate. Suma de 34.920 de lei s-a decontat fără justificare legală. Pentru suma de 21.000 de lei (Festivalul Pelendava – n.r.) nu a fost prezentat nici un document justificativ; pentru suma de 93.826 de lei au fost prezentate documente care nu au îndeplinit condițiile de legalitate. S-a decontat fără justificare legală suma de 114.835 de lei“, a concluzionat Camera. Potrivit raportului, persoanele cu atribuții au fost Ionuț Pârvulescu – inspector în cadrul Serviciului Imagine, fost purtător de cuvânt al primăriei, demisionar între timp, și Marcela Bragariu – șef serviciu financiar contabilitate.
Cum Pârvulescu nu a dat nici o explicație pentru plățile nelegale, Bragariu a declarat că ordonanțările prezentate la viza de control financiar preventiv au fost întocmite și semnate de compartimentul de specialitate. „Ele au fost însoțite de referate, contracte, facturi, certificate în privința realității, regularității și legalității de către domnul Ionuț Pârvulescu și acceptate la plată de către acesta“, a declarat Bragariu, potrivit Camerei care a dispus recuperarea sumelor. De asemenea, auditorii au recomandat primăriei același lucru ca și în cazul finanțării ilegale a Asociației Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021: să respecte legea. În plus, primăria trebuie să stabilească exact cuantumul sumelor acordate nelegal și pentru ediția din anul 2014 și recuperarea banilor.

„Mizilicuri“ de zeci de mii de lei

Neregulile descoperite de Cameră la primărie sunt mult mai multe. Pe scurt, primăria a plătit zeci de mii de lei către firma care a reabilitat Grădina Zoologică din Parcul „Romanescu“ pe baza unor tarife mărite de zeci de ori, în unele cazuri sau pentru lucrări neefectuate. Alte 95.000 de lei au fost plătite necuvenit pentru ajutorul de încălzire unor persoane care nu îndeplineau condițiile, situație prezentată de GdS la vremea respectivă. Primăria spunea atunci că nu poate verifica dacă beneficiarii mint atunci când depun cererile pentru ajutor, lucru însușit parțial și de Camera de Conturi. Totuși, spun auditorii, chiar dacă „vinovate sunt înseși persoanele beneficiare, răspunderea aparține și persoanelor cu atribuții în domeniu din cadrul UATM (Primăria Craiova) care nu au realizat verificări suplimentare prin solicitarea de informații altor instituții“.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS