Viorica Puiu, consilier la Camera Agricolă Mehedinți, spune că plantația de cătină se pretează la solul din județ (Foto: captură video)
Viorica Puiu, consilier la Camera Agricolă Mehedinți, spune că plantația de cătină se pretează la solul din județ  (Foto: captură video)
Viorica Puiu, consilier la Camera Agricolă Mehedinți, spune că plantația de cătină se pretează la solul din județ (Foto: captură video)

Deşi stau la oraş, peste 60% dintre locuitorii din Strehaia îşi câştigă existenţa din agricultură. Cultura mare, creşterea animalelor şi apicultura sunt principalele îndeletniciri ale oamenilor de pe aceste meleaguri. Pământul din zona oraşului prezintă interes şi pentru doljeni, astfel că, de curând, aici a apărut o plantaţie de cătină, înfiinţată de un craiovean, care a investit 300.000 de euro în această cultură.

După ce mica industrie a dispărut, din ce în ce mai mulţi locuitori din Strehaia s-au orientat spre agricultura de subzistenţă. Fie că sunt crescători de animale sau de albine, fie că se ocupă de cultura mare, oamenii îşi asigură traiul zilnic din agricultură, iar surplusul îl comercializează. „Zona este foarte bună pentru creşterea animalelor. Sunt 570 de bovine, 1.500 de porci, 2.100 de ovine, 2.400 de caprine şi peste 25.000 de păsări. Oamenii muncesc, investesc, dar problema apare atunci când vine vorba să îşi comercializeze produsele. Nu există piaţă de desfacere, nu există un centru de recoltare a laptelui şi practic nu există nici un profit. Dacă ar veni un investitor, care să creeze aici un centru de recoltare a laptelui, ar salva soarta crescătorilor de animale“, a spus Vasile Popescu, inginer agronom la Primăria Strehaia.
Iar dacă lipsa pieţei de desfacere este o problemă stringentă în zootehnie, faptul că nu există un sistem de irigaţii pe raza judeţului Mehedinţi este un obstacol pentru fermierii care se ocupă de cultura mare. În lipsa apei, oamenii sunt la mila cerului şi speră să recolteze cât să asigure hrana animalelor. Pe raza oraşului Strehaia se cultivă 600 de hectare de grâu, 1.300 de porumb, 60 de triticale şi 70 de orz. Din fericire, anul acesta, producţia a fost bună pentru fermierii din Strehaia, care au obţinut, în medie, 4.000 kg de grâu la hectar. Specialiştii de la Camera Agricolă spun că aşteaptă producţii la fel de mari şi la porumb, dar vin şi cu recomandări: „Ar fi bine dacă oamenii s-ar orienta şi spre culturi mai noi pentru că nu mai avem patru anotimpuri, iar plantele trebuie să se adapteze la condiţiile climaterice. La fel de importante sunt însă şi fertilizarea, aratul, discuitul, semănatul, fertilizatul. Mai mult, oamenii trebuie să folosească noile tehnologii pentru a obţine o cultură bună. Însă, dacă nu ai bani, nu le poţi utiliza. E practic un cerc vicios. În ceea ce priveşte apicultura, avem peste 20 de crescători de albine pe raza oraşului. Sunt în medie peste 2.000 de familii de albine. Acesta este un sector mai bine aspectat pentru că oamenii au reuşit să acceseze fonduri europene şi să îşi dezvolte ferme. În general, tinerii au reuşit să acceseze bani europeni. Ei s-au orientat pe măsura 6.1 – instalarea tinerilor fermieri – şi au reuşit să îşi înfiinţeze ferme de albine, dar şi ferme mixte, cu albine şi pământ“, a spus Viorica Puiu, consilier la Camera Agricolă Judeţeană Mehedinţi.

Cătina, o cultură care se pretează la solurile din Mehedinți

Pe raza oraşului au apărut şi tineri întreprinzători. Un craiovean este printre primii curajoşi care au înființat culturi noi în zona Strehaia, astfel că în satul Menţi, care aparţine de oraş, s-a înfiinţat o cultură de cătină. Aceasta se întinde pe aproximativ 30 de hectare şi a fost plantată anul trecut. „Am ales această zonă pentru că terenul este propice înfiinţării unei astfel de culturi. Totul a pornit de la ideea unui prieten, care mi-a sugerat să mă apuc de această afacere. Până acum am investit aproximativ 300.000 de euro. Nu sunt fonduri europene, sunt bani pe care i-am câştigat muncind în străinătate. Aceasta ar fi o primă tranşă din investiţia totală pentru că ar mai fi nevoie de 500.000 de euro ca să realizez cam tot ce mi-am propus. Ar trebui să îngrădesc cultura, să ridic nişte camere frigorifice, dar nu numai. Costurile sunt destul de mari. Din fericire, nu este o cultură greu de întreţinut pentru că este ecologică. Plantaţia ar urma să intre pe rod în al treilea an, dar cred că profitul va veni abia după al cincilea an de când a fost sădită“, a spus Grigoraş Lungulescu, cel care a înfiinţat plantaţia.
„Cătina e plantată în sistem ecologic, iar investiţia este mare pentru că materialul săditor este foarte scump. Plantaţia arată foarte bine şi este prinsă în proporţie de 80 – 90%. Consider că este o alegere bună, având în vedere că este o cultură rezistentă la secetă, dar şi care se adaptează la solurile din judeţul nostru“, a spus Viorica Puiu, consilier la Camera Agricolă Judeţeană Mehedinţi.
Cătina poate rivaliza la capitolul „beneficii aduse sănătății“ cu multe plante la nivel mondial. Cele mai apreciate sunt fructele sale, care se prezintă sub forma unor bobițe mici, aurii, care se coc toamna. Multitudinea de vitamine pe care le conțin le transformă într-o adevărată farmacie a naturii. Cel mai valoros însă este uleiul, care se obţine din fruct. Specialiştii în domeniu spun că o plantaţie de cătină produce timp de 20-30 ani şi nu necesită îngrijiri speciale.

Monica Stuparu
Lucrează din 1998 la Gazeta de Sud şi consideră că unul dintre secretele reuşitei în acest domeniu este seriozitatea. E o persoană deschisă la ceea ce este nou, iar cea mai recentă provocare este să descopere tot ce se întâmplă în sistemul medical din Oltenia şi să ofere cititorilor informaţii corecte şi echidistante.