De patru ani, Craiova găzduieşte simpozionul „Drumuri brâncuşiene“, în cadrul căruia artişti din ţară şi din străinătate realizează lucrări pe o anume tematică, mai exact una dintre marile personalităţi ale Craiovei. Aceste opere sunt apoi amplasate în diferite puncte din oraş. Numai că nici una dintre aceste lucrări nu au menţionate informaţii esenţiale – numele autorului şi al operei, precum şi anul realizării. Acest lucru ne-a fost sesisat de unul dintre cititorii Gazetei de Sud, Ioan Ciocea. „Apreciez interesul primăriei de a dota oraşul cu astfel de monumente. Asta demonstrează că intrăm într-un anume grad de civilizaţie, în rândul oraşelor europene, dar se pare că treaba este rămasă neterminată. De ce? E păcat de munca artriştilor că nu le este menţionat numele. Fiecare statuie ar trebui să aibă pe o parte sau pe mai multe o plăcuţă pe care să scrie denumirea operei, autorul şi anul în care a fost realizată“. Într-adevăr, nici una dintre lucrările realizate nu este identificabilă în vreun fel. Asta cu atât mai mult cu cât ele au fost realizate pornind de la o tematică şi un concept asumate de artist în momentul în care participă la tabăra respectivă. Or, în momentul în care publicul nu are acces la aceste informaţii, nu poate recepta opera aşa cum ar trebui. Iar monumentele de for public, spre deosebire de arta de galerie, se adresează omului de pe stradă. Criticul de artă Cătălin Davidescu spune că în ţările occidentale autorităţile invită artişti renumiţi care să realizeze monumente pentru spaţiile publice, iar numele autorilor sunt menţionate, pentru că fiecare localitate se mândreşte cu acestea. „Ştiu că în ţările occidentale există monumente de for public contemporane care sunt menţionate şi inscripţionate ca atare. Este la fel de adevărat că monumentele respective sunt realizate de artişti contemporani foarte cunoscuţi la nivel naţional şi internaţional. În consecinţă, este o mândrie ca aceste lucrări să fie prezente în acele locuri publice, pentru că artisul respectiv este o personalitate cunoscută. Nu ştiu exact care este notorietatea artiştilor care au realizat aceste monumente care, într-adevăr, decorează spaţiile publice craiovene. Cât despre faptul că nu sunt menţionate numele autorilor, probabil aceştia nu sunt atât de importanţi încât să merite menţionaţi, altă explicaţie nu am“, a declarat criticul de artă. În unele ţări europene s-a mers chiar mai departe. Au fost dezvoltate aplicaţii pentru telefoane mobile, astfel încât turiştii pot „scana“ statuia, iar aparatul le oferă toate informaţiile despre aceasta. La noi nici măcar informaţiile esenţiale nu sunt oferite publicului. Din punct de vedere legal, Legea monumentelor de for public nr. 120/2006 prevede la articolul 5 „Amplasarea monumentelor de for public se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi cu avizul privind concepţia artistică a monumentului de for public, emis de Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz, de serviciile deconcentrate ale acestuia, în baza analizei realizate de Comisia Naţională pentru Monumentele de For Public, respectiv de comisiile zonale pentru monumentele de for public“. Prin urmare, primăria trebuie să obţină aviz de la această Comisie Naţională pentru fiecare dintre monumentele instalate. „Lucrările sunt în proprietatea noastră din momentul în care sunt realizate, apoi sunt expuse pe espalanada Teatrului Naţional. De amplasarea lor ulterioară se ocupă efectiv Primăria Craiova“, a declarat Luiza Mitu – director interimar al Casei de Cultură „Traian Demetrescu“.
Ne-am adresat serviciului relaţii publice din cadrul Primăriei Municipiului Craiova pentru a obţine această informaţie, dar deocamdată nu am primit nici un răspuns.
