Prefectura Dolj o va suspenda pe Lia Olguța Vasilescu din funcția de primar al Craiovei dacă judecătorii Curții de Apel București vor menține decizia Tribunalului București prin care aceasta a fost arestată la domiciliu. Inițial, juriștii prefecturii spuneau că legislația în domeniu prevede suspendarea din funcție a primarului doar dacă acesta este arestat preventiv și că așteaptă ca instanța să spună clar dacă interzice exercitarea mandatului. După ce au analizat în detaliu legile în vigoare și celelalte cazuri de edili arestați la domiciliu, juriștii Prefecturii și-au dat seama că suspendarea se poate face pe baza unei legi din 2013.
GdS scria săptămâna trecută, în articolul „Primarul din vârful patului“, despre neclaritățile din legile care reglementează cazurile de suspendare din funcție a unui primar. Obișnuiți ca edilii să fie arestați preventiv, juriștii prefecturilor din toată țara s-au văzut nevoiți să studieze mai bine legile pentru a vedea ce se întâmplă în cazul în care aceștia sunt arestați la domiciliu, măsură recent introdusă de noile coduri, penal și de procedură penală. Situațiile în care un primar este suspendat din funcție sau își pierde mandatul sunt reglementate de două legi: Legea 215/2001 privind administrația publică locală și Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali. Singura prevedere care spune negru pe alb ce se întâmplă când primarul este arestat preventiv este articolul 71 din Legea 215/2001 privind administrația publică locală: „Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constată suspendarea mandatului“. Restul articolelor din cele două legi vorbesc despre alte situații care pot duce la suspendare sau pierdere a mandatului, dar care nu aveau aplicabilitate în cazul Liei Olguța Vasilescu. De exemplu, articolul 69, alineatul 2 din Legea 215/2001 spune următoarele: „Mandatul primarului încetează de drept în condiţiile legii statutului aleşilor locali, precum şi în următoarele situaţii: a) dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcţiei din cauza unei boli grave, certificate, care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de șase luni pe parcursul unui an calendaristic; b) dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv“. Ca efect al arestului la domiciliu, primarul Craiovei nu se încadrează în nici una dintre situații. Nu este nici bolnav, iar dacă nu poate ieși din casă 45 de zile consecutiv, acest lucru este justificat deoarece este în arest la domiciliu.
Curtea Constituțională: Arestul preventiv și la domiciliu, măsuri similare
Celălalt act normativ care reglementează situațiile de suspendare sau pierdere a mandatului primarului este Legea 393/2004 privind Statutul Aleșilor Locali. Potrivit articolului 15, alineatul 2, „calitatea de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: demisie, incompatibilitate, schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, punerea sub interdicţie judecătorească, pierderea drepturilor electorale, pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales, deces“. Legea mai vorbește de pierderea mandatului și la articolul 17, alineatul 4. „Primarul se află în imposibilitatea exercitării mandatului în situaţiile în care nu se poate prezenta efectiv la primărie din motive de sănătate sau din alte cauze, chiar dacă acestea nu îi sunt imputabile”. El se coroborează însă cu alte două articole din lege, 9 și 11, concluzia fiind că mandatul se pierde și dacă primarul este în imposibilitate de a-și exercita mandatul pe o perioadă mai mare de șase luni consecutive, adică cel puțin șase luni și o zi. Presupunând că Liei Olguța Vasilescu i s-ar prelungi arestul la domiciliu, acest lucru nu poate depăși 180 de zile, deci nici în această situație primarul Craiovei nu și-ar pierde mandatul. De aici, dilema juriștilor. Ce vom face dacă instanța nu prevede, pe lângă măsura arestului la domiciliu, pașii de urmat în privința exercitării mandatului atâta timp cât primarul poate fi suspendat doar dacă este arestat preventiv, iar la Craiova, primarul este arestat la domiciliu, s-au întrebat ei? Răspunsul l-au aflat după ce s-au aplecat mai mult asupra legilor în vigoare, mai precis asupra Legii 255/20013 pentru punerea în aplicare a Legii 135/2010 privind Codul de Procedură Penală. Articolul 22 din lege spune clar că arestul preventiv și cel la domiciliu sunt una și aceeași măsură de prevenție, ceea ce le deosebește fiind doar locul unde se aplică pedeapsa.
„Ori de câte ori alte acte normative, cu excepția Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, a Legii privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, a Legii privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate, și a Legii privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, fac referire la măsura arestării preventive, referirea se consideră a fi făcută și la măsura arestului la domiciliu“, spune articolul 22. Cu alte cuvinte, prevederea din articolul 71 din Legea 215/2001 care spune „Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv“ se aplică și în cazul arestului la domiciliu. Curtea Constituțională a României a considerat și ea că arestul preventiv și cel la domiciliu sunt unul și același lucru, printr-o decizie din noiembrie anul trecut. „Curtea constată că măsura arestului la domiciliu este similară arestării preventive, atât sub aspectul includerii lor în categoria măsurilor preventive, cât şi sub aspectul naturii lor privative de libertate, al identităţii cauzelor şi condiţiilor în care cele două măsuri pot fi dispuse şi al modului similar de dispunere şi prelungire a lor. Curtea reţine, totodată, lipsa importanţei locului şi a condiţiilor în care cele două măsuri preventive sunt executate, din perspectiva posibilităţii asimilării acestora“, se arată în Decizia 740 din 3 noiembrie 2015.
Prefectul de Dolj așteaptă decizia Curții de Apel
În atare situație, prefectul de Dolj, Sorin Răducan, a declarat că va emite ordinul de suspendare din funcție a primarului Craiovei dacă miercuri, la judecarea contestației, Curtea de Apel București menține măsura arestului la domiciliu. „Ne-am consultat și cu alți prefecți, am văzut cum s-a aplicat acest lucru și în țară, am discutat între noi, iar lucrurile sunt clare. Un primar aflat în arest la domiciliu este suspendat din funcție pe baza Legii 255/2013. Noi așteptăm să primim decizia Tribunalului București, cel mai probabil în cursul zilei de mâine (azi – n.r.), apoi vrem să vedem ce decizie va lua miercuri Curtea de Apel București. Legal, prefectul are la dispoziție 48 de ore pentru emiterea ordinului de suspendare, deci lucrurile s-au potrivit astfel încât să nu fie nevoie să emit un ordin de suspendare pe care apoi să-l anulez dacă instanța decide altceva“, a precizat prefectul de Dolj, Sorin Răducan.
Și alți edili au fost suspendați din funcție
Mai multe prefecturi din țară au luat decizia suspendării din funcție a edililor arestați la domiciliu. Cel mai aproape de Craiova este orașul Slatina, acolo unde primarul Minel Prina a fost suspendat din funcție în martie anul trecut. „Având în vedere încheierea Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, comunicată Instituţiei Prefectului Olt în data de 30 martie, am luat decizia suspendării de drept a mandatului primarului municipiului Slatina, dl. Prina Minel Florin, până la încetarea măsurii arestării la domiciliu. Noi am făcut ce era în atribuţiile noastre, mai departe nu este treaba noastră. În funcţie de modul cum va evolua situaţia, vom dispune alte măsuri“, spunea prefectul Silviu Neacşu. Oficialul preciza că, la baza emiterii actului suspendării, au stat prevederile Legii 215/2001, coroborate cu cele ale Legii 255/2013 și cu ale Legii 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului.
Fostul președinte al Consiliului Județean Iași, Cristian Adomniței, a fost și el suspendat de prefect pe durata arestului la domiciliu. În acest caz, Curtea de Apel Iași a indicat în mod expres aplicare articolului 22 din Legea 255/2013. La fel li s-a întâmplat primarilor din Bacău și Iași, Romeo Stavarache, respectiv Gheorghe Nichita. În cazul primarului din Brăila, arestat preventiv, prefectul declara că acesta va rămâne suspendat și dacă scapă de arestul preventiv și primește arest la domiciliu.
Edificatoare sunt și cazurile primarilor Sorin Oprescu și Marian Vanghelie. Deși au fost suspendați pentru că au fost arestați preventiv, instanțele au menținut suspendarea chiar dacă ei au trecut apoi în arest la domiciliu și, ulterior, sub control judiciar.
