Maria Butnariu și soțul său au avut curajul să facă o pepinieră de brazi în mijlocul câmpiei (Foto: Bogdan Grosu)

O afacere exotică cu sturioni și o fermă piscicolă cu lanț industrial pentru procesarea peștelui urmează să se deschidă la Ostroveni. Până atunci, brazii din pepiniera din mijlocul câmpiei cuceresc piețele din țară.
Comuna Ostroveni, situată în extremitatea județului Dolj, îi atrage deopotrivă pe investitorii străini și români, căci numai oameni harnici par să se fi adunat în acest colț din Oltenia.
Odată ce ai pășit în acest spațiu, ai impresia că ai nimerit într-un furnicar. Pe câmp, cu instrumente rudimentare sau cu utilaje moderne, cu mic, cu mare, toată lumea lucrează pământul. E timpul pregătirii culturilor de cartofi, ceapă și a celor necesare traiului, căci puțini sunt cei care produc la scară mare. Majoritatea locuitorilor de pe aceste meleaguri doljene luptă să-și asigure un trai decent. „Ieri am discuit și acum punem cartofii, pe care i-am lăsat la încolțit. Sunt din producția de anul trecut. Am pornit munca și nu ne mai oprim până nu o da bruma. Sperăm să fie an bun, cu ploaie, căci nu avem cu ce uda culturile. Ne uităm în sus, la Dumnezeu“, ne spune unul dintre localnici în vreme ce împinge o roabă, de care „a avut noroc de când s-a născut“, după cum ne mărturisește.
Nu se plânge nimeni de muncă, oful cel mare vine din altă parte. „Cu cine votăm, domnule? Parlamentarii ar trebui să se mai rărească, să mai iasă afară de acolo. S-au lenevit de tot, dorm pe acolo, pe la București. Nimic nu fac. Fură! Atât. Îi iau la DNA, îi bagă pe o ușă, îi scot pe alta, iar tineretul nu are serviciu. Uite, pătimim noi, cei bătrâni, să îi întreținem pe copiii de la oraș. Să le dea locuri de muncă celor tineri, să nu mai plece în străinătate, sclavi la alții în țară, că nu fac degeaba școli! Să schimbe ceva în țara asta ori să dea cu bomba, să terminăm odată, că așa nu se mai poate!“, își varsă năduful un alt localnic. Privește la sapa și roaba sa, dar și la pământul întins ce-l are de lucrat. Ridică din umeri și își apleacă fruntea. Doar pământul îi simte sudoarea muncii. Acolo, în el sunt amărăciunile lui. Tot de acolo vin și bucuriile sale, atunci când roadele sunt bogate și are ce pune pe masă.

Pepiniera de brazi din câmp

Oamenii din Ostroveni luptă cu îndârjire pentru a-și asigura o viață decentă. Și cei care pleacă se întorc acasă, căci glasul pământului este mai puternic, și pun pe picioare afaceri prospere, menite să facă cunoscut numele locului drag sufletului lor. Este și cazul Marianei Butnariu. Amintirile verilor petrecute la bunicii din Ostroveni i-au rămas vii în memorie. Mirosul bucatelor preparate pe vatră, aerul curat, pământul nisipos și fierbinte în care își înfunda picioarele goale, când străbătea ulițele, nu le-a putut da uitării niciodată. Anii au trecut, copila s-a transformat într-o femeie în toată puterea cuvântului. A revenit de fiecare dată cu plăcere în Ostroveniul vacanțelor de vară, iar atunci când jumătatea sa și-a declarat dragostea față de aceste plaiuri doljene, a simțit că e momentul să pună pe picioare o afacere, aici, în câmpie. A încercat cu solarii, dar într-o zi vântul i-a spulberat acest vis, luând cu el munca familiei. Nu a renunțat. În colțul acesta din Dolj trebuia să înmugurească, să înflorească un alt vis. Și așa a și fost. A început să planteze brazi, în mijlocul câmpiei, chiar dacă nimeni nu-i acorda încredere. „Noi am făcut solarii, dar nu au mers. Într-un an, vântul ne-a distrus toată munca, și atunci, împreună cu soțul, am hotărât să facem o agricultură care să nu mai zboare. Am ales să plantăm brazi. Am optat pentru molidul sârbesc. Am combătut legile naturii și am reușit“, povestește Mariana Butnariu. Astăzi, plantația se întinde pe o suprafață de șase hectare, iar brazii din Ostroveni au ajuns pe piețele din Petroșani, Craiova, Alba Iulia.

Are balta pește

Și alți oameni ai locului au găsit curajul necesar și au investit în Ostroveni. Cu ajutorul fondurilor europene, Balta Topile a fost repopulată cu pește. „În Balta Topile funcționează o fermă piscicolă pe fonduri europene. Se întinde pe o suprafață de 22 de hectare, concesionată de la Primăria Ostroveni. În primăvara anului 2015, investitorul a obținut fonduri europene și a modernizat o suprafața de 10-15 hectare cu canale care traversează balta dintr-o parte în alta. A instalat și două panouri fotovoltaice pentru a produce curent electric pentru cele două puțuri cu pompe submersibile care să alimenteze balta în caz că pânza de apă freatică scade. Nu s-a întâmplat niciodată pentru că sunt izvoare din moși-strămoși care alimentează această baltă. La ferma piscicolă sunt carași, știuci, crapi. Și anul acesta va fi populată cu 500-600 de kilograme de pește. La toamnă cred că vor ieși pe piață peștii din această fermă“, a precizat inginerul George Ghiță, din cadrul Primăriei Ostroveni.
Și străinii investesc în comună

Și străinii au fost interesați de aceste meleaguri, așa că astăzi se pun la punct ultimele detalii pentru ca în luna aprilie să se deschidă o fabrică de procesare a peștelui. „Totul a început în urmă cu cinci ani, când un tânăr din comuna noastră, care lucrase în Olanda, s-a întors acasă dornic să investească în locul de unde era mama sa. A vrut să facă o fabrică de procesare a roșiilor, așa că a cumpărat de la primărie fosta fermă zootehnică. Nu și-a mai dus însă la îndeplinire planul. Investiția a transferat-o unei firme din Germania. Neamțul s-a apucat de treabă. Se lucrează la ora actuală la fabrica de procesare a peștelui și la ferma de creșterea a peștelui în sistem intensiv. Vor face nouă bazine în care vor crește sturion. Fabrica de procesare va începe producția, după cum spun ei, în aprilie, cu pește adus din afara țării. Se vor crea astfel locuri de muncă pentru oamenii din comunitatea noastră. Una dintre cele mai mari investiții din partea de sud a Doljului se găsește la Ostroveni“, a precizat primarul comunei Ostroveni, Gheorghe Oprescu.
Brazii de Ostroveni acaparează piețele, iar nu peste mult timp, din acest colț al Doljului, peștele din fermele piscicole, dar și conservele vor ajunge pe mesele românilor.