10.6 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriDe ce țin băncile morțiș să nu apară legea dării în plată

De ce țin băncile morțiș să nu apară legea dării în plată

Avocatul Carmen Popa a vorbit la „Economia Sudului“ despre legea dării în plată (FOTO: Bogdan Grosu)
Avocatul Carmen Popa a vorbit la „Economia Sudului“ despre legea dării în plată (FOTO: Bogdan Grosu)

Băncile și BNR s-au opus vehement apariției legii dării în plată, invocând că această lege ar favoriza consumatorii, datornicii, mai ales dacă s-ar aplica creditelor în sold și celor prin programul „Prima Casă“. Comunitatea bancară cere avansarea aplicării Legii falimentului personal. Iată o analiză comparativă a celor două legi.

În cazul în care o persoană care a contractat un credit ipotecar nu mai poate face față datoriilor și nu își mai poate plăti ratele către bancă din diverse motive, atunci banca îi execută imobilul ipotecat în favoarea băncii, iar dacă acel apartament sau casă nu acoperă valoarea creditului, atunci persoana împrumutată rămâne în continuare debitoare către bancă cu diferența de credit, până la stingerea completă a datoriei. De exemplu, dacă un craiovean s-a împrumutat într-o perioadă de boom imobiliar (2007-2008), iar atunci apartamentul achiziționat prin credit valora 55.000 de euro, iar acum mai face 35.000-40.000 de euro, atunci banca îi ia apartamentul, iar omul mai rămâne dator cu 15.000-20.000 de euro către bancă. Întregul risc al creditului este suportat de client. Lucrurile s-ar schimba în favoarea persoanei împrumutate, dacă ar apărea legea dării în plată în forma actuală în care a trecut de Senat, mai ales dacă aceasta s-ar aplica și creditelor deja încheiate între consumatori și bănci. „Dacă această lege va intra în vigoare înseamnă că persoana care nu mai poate face față plății datoriilor către bănci poate să cedeze acel imobil băncii, adică garanția ipotecară să o cedeze băncii și să fie exonerată de plată pentru diferența de credit care nu va fi acoperită de valoarea bunului respectiv“, a precizat avocatul craiovean Carmen Popa, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“ de la Alege TV.

Băncile și BNR nu vor ca legea să se aplice creditelor vechi și celor prin „Prima Casă“

În ultima perioadă, băncile comerciale, dar și Banca Națională a României (BNR) s-au opus vehement ca viitoarea lege a dării în plată să se aplice creditelor din sold, precum și creditelor prin programul „Prima Casă“. Cu toate acestea, statisticile BNR arată că împrumuturile prin „Prima Casă“ sunt cele mai sigure din piață, iar dintre împrumuturile pentru achiziționarea unei locuințe garantate cu ipotecă, gradul de neplată este de doar 2,49%. Potrivit unui raport al BNR dat publicității luna aceasta, dintre împrumuturile prin „Prima Casă“, rata creditelor neperformante este de doar 0,04%. Având în vedere că băncile nu au nici un risc la acest gen de împrumuturi garantate de stat prin intermediul Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, atunci BNR a decis ca marja de dobândă încasată de bănci la acest gen de credite să scadă de la 2,5%, la 2%. Coincidență sau nu, exact când BNR făcea anunțul că intenționează scăderea marjei de dobândă la creditele prin „Prima Casă“, mai multe bănci de top anunțau că vor crește avansul la 30% de la 5%, cât e în prezent, pentru cei care vor să se împrumute prin acest program guvernamental, invocând că solicită o creștere a avansului din cauza riscurilor care vor apărea dacă se adoptă legea dării în plată.
De ce se opun băncile acestei legi? Invocarea legii dării în plată este un fals motiv, spun specialiștii. „Din două motive se opun băncile“, a precizat avocata Carmen Popa: „Primul motiv este acela că, dacă se aplică creditelor în sold, atunci băncile nu vor mai avea aceleași așteptări cu privire la profiturile prezumate. Și băncile știu că un procent foarte mic dintre cei care nu vor putea să plătească va apela la această lege, pentru că, după ce a plătit opt – nouă ani ratele către bancă, nimeni nu pleacă de bunăvoie decât dacă este într-o situație limită. Pe de altă parte, al doilea motiv, care este argumentul principal al băncilor, este acela că s-ar încetini creditarea dacă apare această lege, pentru că băncile vor fi nevoite să adopte reguli prudențiale mult mai drastice, să ridice procentul de avans al celui care solicită un credit ipotecar. Practic, legea aceasta va conduce la restrângerea creditării. Dar acesta nu este neapărat un lucru rău, ci introduce o mai mare responsabilitate atât din partea celor împrumutați, cât și din partea finanțatorilor“, a mai precizat Carmen Popa, la emisiunea „Economia Sudului“.

Ar putea crește avansul la creditele ipotecare

Avocata a adăugat că modelul de împrumuturi promovat de bănci de-a lungul anilor a fost acela de a se face investiții și consum pe datorie, cu credite acordate cu buletinul și cu carduri de credit care se vând chiar și pe stradă sau în mall. Cu alte cuvinte, după apariția legii dării în plată va crește avansul pe care tinerii care vor să acceseze un împrumut bancar prin „Prima Casă“ va trebui să îl achite, precum și avansul pentru oricine intenționează să contracteze un credit ipotecar. Oricum, avansul plătit acum de persoanele care vor un credit garantat cu ipotecă, altul decât prin „Prima Casă“, este tot mare, respectiv de 25%, potrivit obligațiilor pe care le-a impus o directivă europeană.
Senatorul de Dolj, Marinică Dincă, membru în Comisia de Buget-Finanțe și în Comisia Juridică din Senat, comisii de care a trecut legea dării în plată, a precizat că din textul final al proiectului de lege au fost înlăturate prevederile potrivit cărora ar fi beneficiat de lege și speculatorii imobiliari și s-au aprobat amendamente astfel încât această lege să se aplice doar consumatorilor. Marinică Dincă a spus că principalul efect în piață al acestei potențiale legi ar fi „de responsabilitate. (…) Această responsabilitate transpusă în cifre presupune împărțirea la jumătate a riscurilor între bancă și client. Dacă tu ca bancă îți asumi să îmi acorzi un împrumut cu o expunere de până la 75% din venitul meu net, atunci și tu să îți asumi o parte din risc“.
Pe propunerea de lege privind darea în plată, Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii și-au dat aviz negativ, în sensul că actuala propunere legislativă trebuie să fie supusă unor modificări de ordin tehnic, a explicat Carmen Popa. Respectivele modificări se pot face de către Camera Deputaților, cameră a parlamentului care va analiza proiectul de lege adoptat de Senat și care este cameră decizională, în acest caz.

Situație comparativă cu Legea falimentului personal

Băncile încearcă să facă lobby pe lângă instituțiile statului să devanseze aplicarea Legii falimentului personal (Legea nr. 151/2015 privind insolvența persoanei fizice), care ar fi trebuit să intre în vigoare în decembrie 2015, dar care a fost amânată cu un an. Comunitatea bancară motivează că, în cazul Legii falimentului personal, avantajul ar fi al debitorului, care ar rămâne cu casa. Avocatul Carmen Popa susține contrariul. În cazul Legii falimentului personal, debitorului i s-ar lua și casa de către bancă, dar ar fi și urmărit timp de cinci ani pentru veniturile prezente și viitoare, până când împrumutatul și-ar mai stinge din creditul rămas. Aceasta este „șmecheria“ pe care mizează băncile.
Legea falimentului personal sau a insolvenței personale are două proceduri importante: fie persoana aflată în imposibilitatea de a-și achita datoriile „se înscrie la un plan de rambursare a datoriilor în cinci ani și poți să fii eliberat de datorii dacă plătești cel puțin 50% din datoriile totale pe care le aveai atunci când ai intrat în procedură, fie a doua procedură, care este procedura de lichidare. Deci pot să dau casa băncii sau dacă nu, atunci intru în procedură de lichidare“, a precizat avocata. De precizat că Legea falimentului personal se aplică pentru toate tipurile de datorii, deci nu doar pentru cele bancare.
De altfel, ea a mai precizat că legea dării în plată și legea insolvenței personale pot funcționa în paralel, fără să se excludă una pe alta, fără să fie incompatibile, însă fiecare debitor își poate alege legea care îl avantajează mai mult.

Studiu BNR privind situația creditelor neperformante la 31 decembrie 2015*

-Rata creditelor neperformante aferentă creditelor ipotecare este de 2,64%;
-Rata creditelor neperformante pentru creditele de consum garantate cu un imobil este de 12,43%;
-Rata creditelor neperformante corespunzătoare tuturor creditelor cu garanție imobiliară acordate populației este de 6,69%.
*Sursa. BNR

Programul „Prima Casă“, rată de eșec insignifiantă*

Numărul debitorilor care au contractat credite acordate prin programul guvernamental „Prima Casă“ reprezintă 159.106 persoane, respectiv 91,4% din totalul debitorilor cu credite ipotecare. Persoanele care au contractat asemenea împrumuturi au o rată a creditelor neperformante de 0,04 la sută.
*Sursa. BNR

Emisiunea „Economia Sudului“ poate fi urmărită pe internet, fie pe site-ul Gazetei de Sud, www.gds.ro, fie pe site-ul televiziunii, www.alege.tv.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS