Comuna mehedințeană Broșteni era cunoscută în trecut pentru plantațiile întinse de viță-de-vie și pomi fructiferi. Astăzi, culturile acestea se fac doar în sistem gospodăresc, zootehnia fiind cea care se impune.
Dealurile comunei Broșteni erau odinioară plantate cu viță-de-vie, pruni și meri. Fiecare își avea pivnița sa, în care păstra vinul și țuica. Erau înșirate pe Culmea Cucului, pe Dealul Berbecului, pe Culmea Lupșii sau în Viezuru pivnițe făcute din lemn, îmbinate drept sau în coadă de rândurică și acoperite la început cu stuf, iar mai târziu cu șindrilă.
Din întinsele plantații de pomi fructiferi din Lupșa au mai rămas puține urme și doar câțiva localnici își mai amintesc de vremurile când Broșteniul făcea exporturi în toată Europa de Vest sau când producția de mere și pruni aducea premiul întâi pe țară.
Acum, pomii fructiferi, până mai ieri aplecați de greutatea fructelor, stau îngenunchiați în fața timpurilor noi, sub povara nepăsării sau a neputinței oamenilor. „La noi a fost o plantație mare. Eu, fiind inginer horticol, am lucrat acolo de la terminarea facultății, timp de 15 ani. Am avut rezultate foarte bune. Am fost campioni naționali. Făceam și 46 de tone pe hectar. Aveam în satul Lupșa 100 de hectare de păr și măr. Făceam export, căci este o zonă care valorifică foarte bine terenul, fiind un brun roșcat de pădure prielnic pentru cultura mărului, prunului, părului, a viței-de-vie. Din păcate, Legea 1/2000 a prevăzut să se împartă terenul. Așa s-a și întâmplat. Oamenii n-au înțeles că la pomicultură sunt foarte mulți dăunători și boli și trebuie făcută combaterea. Numai cineva care se pricepe poate face această combatere la timp, cineva care cunoaște foarte bine metodele. În plus, trebuie să ai și utilajele necesare. Altfel nu se poate face producție. Nimeni n-a avut puterea aceasta. Plantația este acum mărăcinată. Este păcat! O parte din plantație ar fi făcut 35 de ani. Eu am plantat 25 de hectare de măr intensiv. A fost o bucurie pentru noi că făceam export în toată Europa de Vest. Acum, pomi fructiferi se mai plantează doar în sistem gospodăresc“, a precizat Alexandru Borugă, primarul comunei Broșteni.
Singurul abator din județ este la Broșteni
Agricultura, viticultura, pomicultura au pierdut teren în ultimii ani în fața zootehniei. Acum, la Broșteni funcționează singurul abator din județ, iar creșterea vitelor a devenit una dintre principalele îndeletniciri ale locuitorilor comunei. La abatorul dotat la standarde agreate de Uniunea Europeană vin animale din tot județul. Afacerea a fost pusă pe picioare de un fost profesor de fizică și de familia unui fost elev de-al său. „Am plecat de la un grajd în care am încercat să amenajăm un mic abator. Condițiile integrării României în UE ne-au impus transformarea acestuia într-un abator care să fie agreat de comunitatea europeană. Am făcut acest lucru. Am proiectat un abator modern, pe care l-am realizat cu forțe proprii, fără a fi nevoiți să ne împrumutăm de bani sau să aplicăm pe fonduri europene. Abatorul l-am creionat după o vizită la Brașov. Ne cereau pentru proiect sume foarte mari, așa că după vizita aceea am cerut câteva foi de hârtie și un creion. Am desenat ce văzusem și cu schițele am fost la un proiectant. La început am deschis un abator de vite. Eu și soția asociatului jupuiam animalele și încărcam carnea“, a povestit profesorul Grigore Ioviță.
Astăzi, după aproape 16 ani de la deschiderea abatorului de vite, la marginea Broșteniului s-a mai ridicat un altul pentru porcine și suine, dar și o fabrică de preparate din carne. 80 de oameni lucrează acolo, iar afacerea prosperă. „Tot profitul l-am reinvestit. Avem o producție medie de trei tone pe zi. Realizăm 70 de tipuri de produse, toate după rețete tradiționale”, a spus șeful de secție, inginerul Gheorghe Costescu.
Impulsionați de prezența pe raza comunei a unui abator, unii tineri și-au îndreptat atenția spre creșterea animalelor. Este și cazul inginerului Vasile Văcăroiu. „Am plecat de la trei capete. Am ajuns astăzi la 80, vaci cu lapte, tăurași pentru îngrășat și femele pentru reproducție. Creștem vite din rasa Bălțată românească. Este o rasă autohtonă, care se pretează atât pentru carne, cât și pentru lapte“, a spus fermierul. Laptele pe care îl produce se vinde la dozator, iar surplusul se procesează în telemea de vacă.
Duminica, producătorii se întâlnesc la târg
Broșteni este locul de întâlnire al tuturor producătorilor din zonă, căci în fiecare zi de duminică, începând din 1923 când a luat ființă târgul de săptămână, la cântatul cocoșului tejghelele sunt pline cu tot felul de produse. „În fiecare duminică, la Târgul comunal săptămânal se strâng oameni din 10-15 comune. Se vinde de la ou la bou. Este un târg foarte mare, așa că este nevoie să-l modernizăm. Avem un proiect prin care vrem să-l reabilităm. Sperăm să-l facem să arate precum cele pe care le-am văzut în afara țării. Rămâne să obținem finanțarea ca să putem să începem lucrările“, a precizat Alexandru Borugă, primarul comunei.
Broșteniul este un punct de referință pe harta Mehedințiului, căci oamenii au făcut din acest loc colțul lor de rai.
